SCRUPULOZITATE s. f. 1. Însușirea de a fi scrupulos; rezervă în comportare, izvorîtă dintr-un sentiment de cinste, de corectitudine, de probitate. 2. Conștiinciozitate, exactitate, meticulozitate la lucru. Făcea pretutindeni chipul animalelor ce întîlnea, însemnînd cu scrupulozitate proveniența lor. ODOBESCU, S. III 143. Tabela ce urmează aci... este scoasă cu scrupulozitate din protocoalele deosebitelor autorități. GHICA, A. 121.