Definiția cu ID-ul 952689:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scuteală, scuteli, s.f. – (reg.) Scut, șură, adăpost: „Cocia-o pun în scuteală / Și ruda rămâne-afară” (Bilțiu, 1990: 123; Libotin). – Din scut (< lat. scutum) + suf. -eală (DLRM).