secund¹, ~ă [At: IORGOVICI, O. 65/10 / V: (înv) ~cond / Pl: ~nzi, ~e / E: lat secundus, fr second, it secondo] 1 a Care ocupă locul al doilea într-o succesiune, într-o ierarhie etc. Si: al doilea, (înv) secundar² (1). 2 a (Rar) Care urmează după cel mai important, cel mai bun, cel mai cunoscut etc. Si: secundar² (2). 3-4 sm, a (Spc) (Ofițer de marină) care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al comandantului Si: adjunct. 5-6 sm, a (Spc) (Persoană) care ajută pe cineva într-o activitate (conformându-se vederilor celuilalt). 7-8 smf, a (Arbitru) care secundează (1) pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive Si: secundant (4). 9-10 sm, a (Vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul) al doilea, care acompaniază vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul prim. 11-12 smf, a (Voce, cântăreț, instrument sau instrumentist) care execută vocea a doua. 13 sf (Înv; îe) A ține ~a A acompania (2). 14 sf Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. 15 sn Titlu interior al broșurilor și al cărților.