sihăstresc, ~ească a [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 171^r/33 / V: (înv) săh~, seh~ / S și: (îvr) sychăstresc / Pl: ~ești / E: sihastru + -esc] 1-2 Care aparține sihastrului sau sihăstriei. Si: (înv) sihăstricesc (1-2). 3-4 Privitor la sihastru sau la sihăstrie. Si: (înv) sihăstricesc (3-4). corectat(ă)