Definiția cu ID-ul 1351902:
Regionalisme / arhaisme
sucitór, sucitoare, s.n. (reg.) Sul neted de lemn cu care se întinde și se subțiază foaia de aluat; răzvalcă: „De-ai nouă sucitoare, / Nouă tocănoauă” (Papahagi, 1925: 297). – Din suci + suf. -tor (Scriban, DEX, MDA).