TREILEA, TREIA num. ord. (Precedat de art. «al», «a»; mai ales adjectival) Care se află între al doilea și al patrulea. Dete și cu a treia săgeată. ISPIRESCU, L. 8. A treia zi către sară pornește și el. CREANGĂ, P. 198. De la noi a treia casă Tot suspină-o preoteasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10.