TUNICĂ s.f. 1. Cămașă albă de lînă cu mîneci scurte sau fără mîneci, purtată de vechii romani. 2. Haină bărbătească făcînd parte dintr-o uniformă. 3. (Anat.) Membrană fibroasă care învelește unele organe ale corpului. ♦ (Zool.) Membrană care acoperă corpul unor animale marine. ♦ (Bot.) Înveliș cărnos al unui bulb. [< lat. tunica, fr. tunique].