târgár, târgari, s.m. (reg.) Persoană care se duce la târg pentru cumpărături: „Și când ar mere cu ele [animalele, n.n.] la târg, a noastre să sie mai bune și tăți tărgarii să margă la ele, să aibă groștior mult, să nu ne poată lua de la ele laptele” (Bilțiu, 2009: 65, vol. II). – Din târg + suf. -ar (MDA).