vocalizare s.f. 1 (muz.) Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. Jos se împleteau vocalizări sălbatice cu tăceri gînditoare (VOIC.). 2 (fon.) Modificare prin care un sunet trece de la valoarea de consoană la cea de vocală sau de semivocală (semiconsoană). • pl. -ări. /v. vocaliza.