VĂRSĂTOR¹, (1) vărsători, s. m. 1. (Învechit) Turnător de obiecte (în metal, în ceară etc.). Un vărsător de ceară... A nimerit odată un chip desăvîrșit. NEGRUZZI, S. II 292. 2. (În forma articulată) Una dintre cele 12 constelații ale zodiacului, care se găsește între capricorn și constelația peștilor. În tavan, zodiacul a fost zugrăvit cie un meșter stîngaci după un almanah oarecare... fecioara și vărsătorul. C. PETRESCU, C. V. 258.