ZĂBAVĂ (pl. -ăvi) sf. 1 Întîrziere: fără de veste au purces din Țarigrad... și nefăcînd ~, au trecut pe pod mereu peste Dunărea (MUST.); să pornești fără clipă de ~ spre București (CAR.); m’am pornit cu graba și m’am întîlnit cu zăbava (CRG.); fără ~, în grabă, fără întârziere; †nu ~ vreme, ‡ne ~ vreme, ‡fără ~ vreme, fără multă întârziere, nu mult după aceea: nu ~ vreme, și iată că sosește buzduganul (SB.); ne ~ vreme sultan Baiazet... au trimis și el solii de pace la Olbreht, craiul leșesc (N.-COST.); Petru-Vodă... au zidit mănăstirea Galata în vale, care fără ~ vreme s’au risipit (N.-COST.); ¶ 2 ‡Petrecere mai multă vreme într’un loc: venise mari apele Siretului, pentru care au căutat oștilor cîteva zile a facere ~ (M.-COST.) ¶ 3 Amuzament, petrecere, trecere de vreme: te-ai deprins a socoti amorul o ~, nimic mai mult (NEGR.) [sl. zabava].