2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

ZĂBRELIT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

ZĂBRELIT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

zăbrelit, ~ă a [At: CARAGIALE, O. II, 233 / V: (reg) ~lat, (rar) zeb~ / Pl: ~iți, ~e / E: zăbreli] (D. ferestre, uși etc.) 1 Care are zăbrele1 (1). 2 Închis cu zăbrele1 (1).

zăbrelit, -ă adj. (despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. În spatele prăvăliilor erau... ganguri cu porți zăbrelite (GAL.). • pl. -ți, -te. /v. zăbreli.

ZĂBRELIT adj. Închis cu zăbrele: a trecut la altă ferestruică ~ă, de unde să poată urmări tot (CAR.).

ZĂBRELIT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. De amîndouă laturile porții grele, zăbrelite, în cîte o firidă în zid, pe o bancă de piatră, șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118. Pe ferestruia zăbrelită dinspre asfințit pătrunseră razele lunii și vărsară o baltă de argint pe dușamelele negre. SADOVEANU, O. III 121. Harun-al-Rașid a trecut la altă ferestruică zăbrelită, de unde să poată urmări tot. CARAGIALE, P. 140.

ZĂBRELIT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

ZĂBRELI, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea.

ZĂBRELI, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea.

zăbrelat, ~ă a vz zăbrelit

zăbreli vt [At: IORDAN, L. R. A. 239 / Pzi: ~lesc / E: zăbrele] A pune zăbrele1 (1).

zebrelit, ~ă a vz zăbrelit

zăbreli vb. IV. tr. (compl. indică ferestre, uși etc.) A pune zăbrele. ◊ Fig. La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Paianjeni zăbreliră și poartă și izvor (PILL.). • prez.ind. -esc. /zăbrea + -eli.

ZĂBRELI, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). (Metaforic) Era o poartă veche... Prinsă doar în balamaua de jos, se răsucea jalnic în afară zăbrelind trotuarul cu umbre ciudate. GALAN, B. I 23.

ZĂBRELI, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrele (pl. lui zăbrea).

A ZĂBRELI ~esc tranz. (ferestre, uși) A prevedea cu zăbrele. /Din zăbrea

zebrelit a. cu zebrea: colivie zebrelită CAR.

zăbreléz și -ésc v. tr. Pun zăbrele: a zăbrela o fereastră (-esc la Rebr. 140). – Și înz-.

Ortografice DOOM

zăbreli (a ~) (desp. ză-bre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelesc, 3 sg. zăbrelește, imperf. 1 zăbreleam; conj. prez. 1 sg. să zăbrelesc, 3 să zăbrelească

zăbreli (a ~) (ză-bre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelesc, imperf. 3 sg. zăbrelea conj. prez. 3 să zăbrelească

zăbreli vb. (sil. -bre-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelesc, imperf. 3 sg. zăbrelea; conj. prez. 3 sg. și pl. zăbrelească

Intrare: zăbrelit
zăbrelit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăbrelit
  • zăbrelitul
  • zăbrelitu‑
  • zăbreli
  • zăbrelita
plural
  • zăbreliți
  • zăbreliții
  • zăbrelite
  • zăbrelitele
genitiv-dativ singular
  • zăbrelit
  • zăbrelitului
  • zăbrelite
  • zăbrelitei
plural
  • zăbreliți
  • zăbreliților
  • zăbrelite
  • zăbrelitelor
vocativ singular
plural
zebrelit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebrelit
  • zebrelitul
  • zebrelitu‑
  • zebreli
  • zebrelita
plural
  • zebreliți
  • zebreliții
  • zebrelite
  • zebrelitele
genitiv-dativ singular
  • zebrelit
  • zebrelitului
  • zebrelite
  • zebrelitei
plural
  • zebreliți
  • zebreliților
  • zebrelite
  • zebrelitelor
vocativ singular
plural
zăbrelat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăbrelat
  • zăbrelatul
  • zăbrelatu‑
  • zăbrela
  • zăbrelata
plural
  • zăbrelați
  • zăbrelații
  • zăbrelate
  • zăbrelatele
genitiv-dativ singular
  • zăbrelat
  • zăbrelatului
  • zăbrelate
  • zăbrelatei
plural
  • zăbrelați
  • zăbrelaților
  • zăbrelate
  • zăbrelatelor
vocativ singular
plural
Intrare: zăbreli
  • silabație: ză-bre-li info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zăbreli
  • zăbrelire
  • zăbrelit
  • zăbrelitu‑
  • zăbrelind
  • zăbrelindu‑
singular plural
  • zăbrelește
  • zăbreliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zăbrelesc
(să)
  • zăbrelesc
  • zăbreleam
  • zăbrelii
  • zăbrelisem
a II-a (tu)
  • zăbrelești
(să)
  • zăbrelești
  • zăbreleai
  • zăbreliși
  • zăbreliseși
a III-a (el, ea)
  • zăbrelește
(să)
  • zăbrelească
  • zăbrelea
  • zăbreli
  • zăbrelise
plural I (noi)
  • zăbrelim
(să)
  • zăbrelim
  • zăbreleam
  • zăbrelirăm
  • zăbreliserăm
  • zăbrelisem
a II-a (voi)
  • zăbreliți
(să)
  • zăbreliți
  • zăbreleați
  • zăbrelirăți
  • zăbreliserăți
  • zăbreliseți
a III-a (ei, ele)
  • zăbrelesc
(să)
  • zăbrelească
  • zăbreleau
  • zăbreli
  • zăbreliseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zăbrela
  • zăbrelare
  • zăbrelat
  • zăbrelatu‑
  • zăbrelând
  • zăbrelându‑
singular plural
  • zăbrelea
  • zăbrelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zăbrelez
(să)
  • zăbrelez
  • zăbrelam
  • zăbrelai
  • zăbrelasem
a II-a (tu)
  • zăbrelezi
(să)
  • zăbrelezi
  • zăbrelai
  • zăbrelași
  • zăbrelaseși
a III-a (el, ea)
  • zăbrelea
(să)
  • zăbreleze
  • zăbrela
  • zăbrelă
  • zăbrelase
plural I (noi)
  • zăbrelăm
(să)
  • zăbrelăm
  • zăbrelam
  • zăbrelarăm
  • zăbrelaserăm
  • zăbrelasem
a II-a (voi)
  • zăbrelați
(să)
  • zăbrelați
  • zăbrelați
  • zăbrelarăți
  • zăbrelaserăți
  • zăbrelaseți
a III-a (ei, ele)
  • zăbrelea
(să)
  • zăbreleze
  • zăbrelau
  • zăbrela
  • zăbrelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăbrelit, zăbreliadjectiv

  • 1. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De amîndouă laturile porții grele, zăbrelite, în cîte o firidă în zid, pe o bancă de piatră, șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118. DLRLC
    • format_quote Pe ferestruia zăbrelită dinspre asfințit pătrunseră razele lunii și vărsară o baltă de argint pe dușamelele negre. SADOVEANU, O. III 121. DLRLC
    • format_quote Harun-al-Rașid a trecut la altă ferestruică zăbrelită, de unde să poată urmări tot. CARAGIALE, P. 140. DLRLC
etimologie:
  • vezi zăbreli DEX '09 DEX '98 DLRM

zăbreli, zăbrelescverb

  • 1. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote metaforic Era o poartă veche... Prinsă doar în balamaua de jos, se răsucea jalnic în afară zăbrelind trotuarul cu umbre ciudate. GALAN, B. I 23. DLRLC
etimologie:
  • zăbrea DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.