2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (6)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împuțit, ~ă a [At: PRAV. 977 / Pl: ~iți, ~e / E: împuți] 1 Care a intrat în putrefacție. 2 Care miroase rău din cauza alterării Si: infectat, împuturoșit, mirositor. 3 (Îe) A avea gura ~ă A fi un mincinos. 4 (Fig) Leneș. 5 Murdar. 6 (Trv) Bășinos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPUȚIT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urît, fiind alterat. Scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. ISPIRESCU, L. 387. Carnea... din pricina căldurii au găsit-o împuțită. DRĂGHICI, R. 84. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Peiorativ; despre persoane) Foarte leneș, trîndav, puturos.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPUȚIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPUȚI și A SE ÎMPUȚI. 2) fig. Căruia nu-i place să muncească; leneș; trândav; puturos. /v. a împuți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚI, împut, vb. IV. 1. Refl. A căpăta miros rău din cauza alterării; a intra în putrefacție. 2. Tranz. A umple o încăpere, un spațiu cu miros greu (de putrefacție, de murdărie). [Prez. ind. și: împuțesc] – În + puți.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împuți [At: PSALT. SCH. 118 / Pzi: împut, și (reg) împuț, împuțesc / E: ml *imputesco] 1 vr A intra în putrefacție. 2 vr A căpăta (1) un miros rău din cauza alterării. 3 vr (Îe) A se ~ brânza (între două sau mai multe persoane) A se strica relațiile de prietenie. 4 vtf A face să intre în putrefacție Si: a infecta. 5-6 vt A umple un spațiu cu miros greu (ca) de corp intrat în putrefacție. 7 vr (Fig) A se trândăvi. 8 vr (Trv) A se băși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPUȚI, împut, vb. IV. 1. Refl. A căpăta miros rău din cauza alterării; a intra în putrefacție. 2. Tranz. A umple o încăpere, un spațiu cu miros greu (de corp intrat în putrefacție). [Prez. ind. și: împuțesc] – În + puți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPUȚI, împut, vb. IV. Refl. (Mai ales la pers. 3) A căpăta miros rău din cauza alterării, a intra în putrefacție. ♦ Tranz. A face ca ceva să pută. – Prez. ind. și: împuțesc (ȘEZ. V 36).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎMPUȚI împut tranz. (spații, încăperi etc.) A face să se împută. /în + a puți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎMPUȚI pers. 3 se împute intranz. (despre substanțe organice, organisme moarte etc.) A căpăta miros greu în procesul descompunerii. /în + a puți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împuțì v. 1. a umplea cu putoare; 2. a se strica, a căpăta miros rău. [Lat PUTESCERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) împút și împuțésc, a -í v. tr. (lat. putesco, -éscere. V. put). Umplu de putoare. V. refl. Mă umplu de putoare, mă stric, mă descompun: cadavrele se împut la căldură. – Și împuț (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împuțésc, V. împut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
împuți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împut, 3 sg. împute, imperf. 1 împuțeam; conj. prez. 1 sg. să împut, 3 să împută
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împuți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împut, imperf. 3 sg. împuțea; conj. prez. 3 să împută
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împuți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împut, imperf. 3 sg. împuțea; conj. prez. 3 sg. și pl. împută
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împut, -țeam 1 imp., -țit prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPUȚIT adj. 1. v. alterat. 2. v. clocit. 3. v. neplăcut. 4. v. viciat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚIT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚIT adj. 1. acrit, acru, alterat, descompus, fermentat, înăcrit, stricat, (înv. și pop.) searbăd, (reg.) mocnit, sărbezit, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.) 2. clocit, răsuflat, stătut, trezit, (reg.) mocnit, zăcut, (prin Mold.) băhnit, (prin Mold. și Bucov.) bîhlit. (Apă ~.) 3. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (O duhoare ~.) 4. infect, puturos, viciat, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilențial. (Aer ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împuțit adj. v. JEGOS. MÎNJIT. MURDAR. NEGRU. NESPĂLAT. PĂTAT. RĂPĂNOS. SLINOS. SOIOS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPUȚI vb. 1. v. altera. 2. v. cloci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPUȚI vb. 1. a se acri, a se altera, a se descompune, a se fermenta, a se înăcri, a se strica, (înv. și reg.) a se sărbezi, a se sminti, (reg.) a se mocni, a se zeri, (prin Ban.) a se pîșcăvi, (prin Transilv.) a se scoace. (Laptele s-a ~.) 2. a se cloci, (prin Mold. și Bucov.) a se bîhli. (Apa s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
împuțit, -ă împuțiți, -te adj. (peior. – d. oameni) 1. murdar, neîngrijit 2. leneș, trândav 3. odios, dezgustător, respingător
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
peștele de la cap se împute prov. (pop.) într-o comunitate / societate corupția începe de la nivel înalt.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT306) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
împuțit, împuțităadjectiv
- 1. Care a intrat în putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite. ISPIRESCU, L. 387. DLRLC
- Carnea... din pricina căldurii au găsit-o împuțită. DRĂGHICI, R. 84. DLRLC
-
- 2. Murdar, neîngrijit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: murdar neîngrijit
etimologie:
- împuți DEX '98 DEX '09
împuți, împutverb
- 1. A căpăta miros rău din cauza alterării; a intra în putrefacție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 2. A umple o încăpere, un spațiu cu miros greu (de putrefacție, de murdărie). DEX '09
- diferențiere A face ca ceva să pută. DLRLC
-
etimologie:
- În + puți DEX '98 DEX '09