închipuí, închipuiesc, (dial. întipui), v.t.r. (pop.) 1. A transforma, a face, a întocmi: „Vin meșteri și mă cioplesc, / Icoane mă-nchipuiesc” (Bilțiu, 1996: 224). 2. A fotografia. 3. (r.) A sta într-o anumită poziție pentru a fi fotografiat; a poza. – Din în- + chip „față, înfățișare” + suf. -ui (Scriban, DEX, MDA).