încordător, ~oare [At: MARDARIE, L. 1968 / Pl: ~i, ~oare / E: încorda + – (ăjtor] 1 smf (Nob) Persoană care întinde un arc, o coardă, un cablu etc. 2 smf (Îrg) Persoană care leagă strâns ceva sau pe cineva. 3 sm (Îrg; fig) Diavol. 4 sn (Reg) Instrument cu care se întinde pânza la războiul de țesut. 5 sn (Reg) Piesă care întinde coarda unui ferăstrău Si: cordar. 6 sf (Reg) Roată dințată la sită Si: (reg) împiedicătoare.