13 definiții pentru încujba
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
ÎNCUJBA, încujbez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujbă.
ÎNCUJBA, încujbez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujbă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încujba [At: DOSOFTEI, V. S 246/1 / V: ~bi / Pzi: ~bez / E: în- + cujbă] (Îrg) 1-2 vtr A (se) apleca până la pământ. 3-4 vtr A (se) strâmba. 5-6 vtr A (se) încovoia (1-2). 7-8 vtr (Fig) A (se) îndupleca. 9 vt (Fig) A înjosi pe cineva Si: a încovoia (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCUJBA, încujbez, vb. I. Tranz. (Învechit și regional) A încovoia, a îndoi, a strîmba. O floare încujbată de-a crivățului suflare. NEGRUZZI, S. II 7. ◊ Fig. Ia-mi podoabele aceste, giuvaerurile aceste; greutatea lor mă încujbează... O haină de doliu ar fi trebuit să port de la măritarea mea. NEGRUZZI, S. III 183.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNCUJBA ~ez tranz. înv. reg. A face să se încujbeze; a încovoia; a îndoi; a arcui; a curba. /în + cujbă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNCUJBA pers. 3 se ~ează intranz. înv. reg. A căpăta formă de cujbă; a se încovoia; a se îndoi; a se arcui; a se curba. /în + cujbă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încujbá V. 1. a încovoia, a îndoi: încujbat sub sarcină; 2. fig. a apleca: floare ’ncujbată de a crivățului suflare NEGR. [V. cujbă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încujbi v vz încujba
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încujbéz v. tr. (d. cujbă). Mold. Rar. Încovoĭ, aplec: greutatea îl încujbă. Fig. Înfrîng. V. refl. Mă încovoĭ, mă aplec.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
încujba (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. încujbez, 3 încujbează; conj. prez. 1 sg. să încujbez, 3 să încujbeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încujba (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 încujbează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încujba vb., ind. prez. 1 sg. încujbez, 3 sg. și pl. încujbează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎNCUJBA vb. v. arcui, curba, încovoia, îndoi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încujba vb. v. ARCUI. CURBA. ÎNCOVOIA. ÎNDOI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
încujba, încujbezverb
- 1. A (se) încovoia, a (se) îndoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O floare încujbată de-a crivățului suflare. NEGRUZZI, S. II 7. DLRLC
- Ia-mi podoabele aceste, giuvaerurile aceste; greutatea lor mă încujbează... O haină de doliu ar fi trebuit să port de la măritarea mea. NEGRUZZI, S. III 183. DLRLC
-
etimologie:
- În + cujbă DEX '98 DEX '09