Definiția cu ID-ul 1386745:
Explicative DEX
ÎNDESTULĂTOR adj. verb. ÎNDESTULA. Care îndestulează; de ajuns, suficient: pășunea era mai cu gust și mai îndestulătoare (ISP.) ¶ 2 Mulțumitor, satisfăcător ¶ ¶ C. NEÎNDESTULĂTOR.
Exemple de pronunție a termenului „îndestulător” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2