țivlică sf [At: ALR I, 1 469/595 / V: țâv~, țifl~ / Pl: ~ici / E: țivlic¹] (Reg) 1 Fluier pentru copii, făcut din coajă de salcie, din lemn de soc etc., având un sunet ascuțit, șuierat Si: tilincă, (reg) țivloaie (1). 2 Fluier care intră în componența unor instrumente muzicale Si: (îrg) piscoi, țuvlică (8).