9 definiții pentru încordat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCORDAT, -Ă, încordați, -te, adj. 1. Care se află în stare de tensiune. ♦ Fig. Care exprimă o stare de tensiune, de încordare. ♦ Fig. Concentrat, atent, vigilent; înfrigurat, febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda întinsă. ♦ (Despre instrumente muzicale cu coarde) Acordat. ♦ Fig. (Despre raporturile dintre oameni) Ajuns într-o stare de tensiune maximă; înăsprit, neprietenos. – V. încorda.
încordat1 sn [At: CV 1949, nr. 2, 5 / Pl: (rar) ~uri / E: încorda] 1-6 Încordare (1- 5, 9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încordat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, MOL. 74 / Pl: ~ați, ~e / E: încorda] 1 (D. mușchii corpului) Contractat. 2 (Pex; d. tot corpul) Care este contractat pentru a realiza un efort. 3 (Fig; d. atenție, memorie, voință etc.) Care este concentrat Si: atent, febril, vigilent. 4 (D. o coardă, un arc, un cablu etc.) Care este întins puternic. 5 (Spc; d. un instrument muzical cu coarde) Care este acordat prin întinderea coardelor. 6 (Fig; d. persoane, d. expresia feței sau d. raporturile dintre oameni) Care se află într-o stare de tensiune maximă. 7 (Nob; d. sprâncene) În formă de arc. 8 (Îrg) Care este legat strâns. 9 Care exprimă o stare de încordare. 10 (Fig) Înfrigurat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCORDAT, -Ă, încordați, -te, adj. 1. Care se află în stare de tensiune. ♦ Fig. Care vădește, exprimă o stare de tensiune, de încordare. ♦ Fig. Concentrat, atent, vigilent; înfrigurat, febril. 2. (Despre arcuri) Cu coarda întinsă. ♦ (Despre instrumente muzicale cu coarde) Acordat. ♦ Fig. (Despre raporturile dintre oameni) Ajuns într-o stare de tensiune maximă; înăsprit, neprietenos. – V. încorda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCORDAT, -Ă, încordați, -te, adj. 1. Pus în stare de tensiune prin concentrarea forțelor. Porumbițe... cu aripile întinse și-ncordate, zboară. ODOBESCU, S. III 34. Cu brațe lungi, groase, încordate, S-apropie în grabă. ALECSANDRI, P. III 347. ♦ Care exprimă o stare de tensiune, de încordare. Expresia încordată a feței. 2. Fig. Concentrat, atent, înfrigurat, febril. Așteptară amîndoi, încordați, țipetele următoare. DUMITRIU, N. 209. Mereu încordat, ca un arc, Traian Buciu parcă turna din clocotul vieții sale nestăvilite sînge aprins în mădularele motorului. MIHALE, O. 170. M-ai ținut în orice clipă cu simțirile încordate. MACEDONSKI, O. I 94. 3. (Despre arc) Cu coarda întinsă. Cantemir se arătă și el o clipă cu arcul încordat, sus pe mal. SADOVEANU, O. VII 40. Zbîrnîie arcele-ncordate. ALECSANDRI, P. II 16. ♦ Fig. (În legătură cu raporturile dintre oameni) Înăsprit, neprietenos, putînd da naștere la conflicte. Situație încordată. Relații încordate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încordat a 1. cu coardele întinse: arc încordat 2. cu nervii înțepeniți: om încordat; 3. fig. foarte atent: cu mintea încordată; 4. amenințător, critic: stare încordată. ║ n. cercuitul viei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încordát, -ă adj. Cu coardele întinse: arc încordat, vĭoară încordată. Cu nerviĭ întinșĭ, în acțiune: om încordat. Fig. Foarte atent: cu mintea încordată. Amenințător, critic, aproape de a se rupe: relațiunĭ încordate.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCORDAT adj. 1. înstrunat, întins, strâns, strunit. (Arc ~.) 2. v. concentrat. 3. v. intens. 4. tensionat. (Relații, atmosferă ~.) 5. v. înfrigurat. 6. v. nerăbdător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCORDAT adj. 1. înstrunat, întins, strîns, strunit. (Arc ~.) 2. concentrat. (Expresia ~ a cuiva.) 3. febril, intens, însuflețit, viu. (Ritm ~ de muncă.) 4. febril, înfrigurat. (O așteptare ~.) 5. înfrigurat, nerăbdător. (Ea aștepta ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
încordat, încordatăadjectiv
- 1. Care se află în stare de tensiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Porumbițe... cu aripile întinse și-ncordate, zboară. ODOBESCU, S. III 34. DLRLC
- Cu brațe lungi, groase, încordate, S-apropie în grabă. ALECSANDRI, P. III 347. DLRLC
- 1.1. Care exprimă o stare de tensiune, de încordare. DEX '09 DLRLC
- Expresia încordată a feței. DLRLC
-
- 1.2. Atent, concentrat, febril, vigilent, înfrigurat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: atent concentrat febril vigilent înfrigurat
- Așteptară amîndoi, încordați, țipetele următoare. DUMITRIU, N. 209. DLRLC
- Mereu încordat, ca un arc, Traian Buciu parcă turna din clocotul vieții sale nestăvilite sînge aprins în mădularele motorului. MIHALE, O. 170. DLRLC
- M-ai ținut în orice clipă cu simțirile încordate. MACEDONSKI, O. I 94. DLRLC
-
-
- 2. (Despre arcuri) Cu coarda întinsă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cantemir se arătă și el o clipă cu arcul încordat, sus pe mal. SADOVEANU, O. VII 40. DLRLC
- Zbîrnîie arcele-ncordate. ALECSANDRI, P. II 16. DLRLC
- 2.1. Despre instrumente muzicale cu coarde: acordat. DEX '09 DEX '98sinonime: acordat
- 2.2. (Despre raporturile dintre oameni) Ajuns într-o stare de tensiune maximă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: neprietenos înăsprit
- Situație încordată. Relații încordate. DLRLC
-
-
etimologie:
- încorda DEX '98 DEX '09