5 definiții pentru înduioșat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDUIOȘAT, -Ă, înduioșați, -te, adj. Cuprins de înduioșare; mișcat, emoționat. ♦ (Rar) Duios. [Pr.: -du-io-] – V. înduioșa.
ÎNDUIOȘAT, -Ă, înduioșați, -te, adj. Cuprins de înduioșare; mișcat, emoționat. ♦ (Rar) Duios. [Pr.: -du-io-] – V. înduioșa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înduioșat, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. I, 201 / Pl: ~ați, ~e / E: înduioșa] 1 Cuprins de înduioșare Si: emoționat, mișcat. 2 (Rar) Duios.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDUIOȘAT, -Ă, înduioșați, -te, adj. Cuprins de înduioșare; mișcat, emoționat, impresionat. Începură a vorbi cu glas înduioșat despre lucruri vechi. SADOVEANU, O. IV 18. Grigore îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16. Și cum privesc ei amîndoi, înduioșați, nevoie-mare, I-apucă dorul de părinți, Oftînd se strîng la braț mai tare. IOSIF, P. 69. ◊ Fig. Supt cerul nostru înduioșat E mai domoală hora. GOGA, P. 13. La glasul libertății văd Moldova deșteptată și la glasul omenirii o simțesc înduioșată. ALECSANDRI, P. A. 72. ♦ Duios. [Bălcescu] ne descrie adesea simțirile înduioșate ce a încercat inima lui. ODOBESCU, S. III 492.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDUIOȘAT adj. v. emoționat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDUIOȘAT adj. emoționat, impresionat, mișcat, tulburat, (fig.) atins. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înduioșat, înduioșatăadjectiv
- 1. Cuprins de înduioșare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: emoționat impresionat mișcat
- Începură a vorbi cu glas înduioșat despre lucruri vechi. SADOVEANU, O. IV 18. DLRLC
- Grigore îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16. DLRLC
- Și cum privesc ei amîndoi, înduioșați, nevoie-mare, I-apucă dorul de părinți, Oftînd se strîng la braț mai tare. IOSIF, P. 69. DLRLC
- Supt cerul nostru înduioșat E mai domoală hora. GOGA, P. 13. DLRLC
- La glasul libertății văd Moldova deșteptată și la glasul omenirii o simțesc înduioșată. ALECSANDRI, P. A. 72. DLRLC
- 1.1. Duios. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: duios
- [Bălcescu] ne descrie adesea simțirile înduioșate ce a încercat inima lui. ODOBESCU, S. III 492. DLRLC
-
-
etimologie:
- înduioșa DEX '98 DEX '09