10 definiții pentru îngălbenire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGĂLBENIRE, îngălbeniri, s. f. Faptul de a (se) îngălbeni; p. ext. veștejire, ofilire. [Var.: (pop.) îngălbinire s. f.] – V. îngălbeni.
ÎNGĂLBENIRE, îngălbeniri, s. f. Faptul de a (se) îngălbeni; p. ext. veștejire, ofilire. [Var.: (pop.) îngălbinire s. f.] – V. îngălbeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngălbenire sf [At: DRĂGHICI, R. 167/1 / V: (îvr) ~bin~ / Pl: ~ri / E: îngălbeni] Schimbare a culorii în galben Si: îngălbenit1 (1). 2 Veștejire. 3 Paloare. 4 Trecere a perioadei de vegetație Si: îngălbenit1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGĂLBENIRE, îngălbeniri, s. f. Faptul de a (se) îngălbeni și rezultatul lui. Verdele vegetației cu o ușoară îngălbenite de toamnă... te tulbură. SAHIA, U.R.S.S. 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGĂLBINIRE s. f. v. îngălbenire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGĂLBINIRE s. f. v. îngălbenire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngălbinire sf vz îngălbenire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngălbenire s. f., g.-d. art. îngălbenirii; pl. îngălbeniri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îngălbenire s. f., g.-d. art. îngălbenirii; pl. îngălbeniri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngălbenire s. f., g.-d. art. îngălbenirii; pl. îngălbeniri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGĂLBENIRE s. v. ofilire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGĂLBENIRE s. ofilire, pălire, uscare, veștejire, (pop.) gălbenire. (~ plantelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
îngălbenire, îngălbenirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) îngălbeni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: gălbenire
- Verdele vegetației cu o ușoară îngălbenire de toamnă... te tulbură. SAHIA, U.R.S.S. 8. DLRLC
-
etimologie:
- îngălbeni DEX '09 DEX '98