13 definiții pentru îngrozitor
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGROZITOR, -OARE, îngrozitori, -oare, adj. Care îngrozește; înspăimântător, înfricoșător, înfiorător, îngrozit, grozav, groaznic. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult, foarte intens. Suferă îngrozitor. b) (Înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leagă prin prep. „de”) Foarte. Îngrozitor de zgârcit. – Îngrozi + suf. -tor.
ÎNGROZITOR, -OARE, îngrozitori, -oare, adj. Care îngrozește; înspăimântător, înfricoșător, înfiorător, îngrozit, grozav, groaznic. ♦ (Adverbial) a) Foarte mult, foarte intens. Suferă îngrozitor. b) (Înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leagă prin prep. „de”) Foarte. Îngrozitor de zgârcit. – Îngrozi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngrozitor, ~oare [At: CONACHI, P. 292 / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: îngrozi + -(i)tor)] 1 a Care înspăimântă Si: groaznic, înfiorător, îngrozit2 (4). 2 a (Înv) Amenințător. 3 av Foarte mult. 4 av Foarte intens. 5 av (Înaintea unui adjectiv sau adverb; udp „de”) Foarte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGROZITOR, -OARE, îngrozitori, -oare, adj. Care îngrozește, care inspiră groază; înspăimîntător, înfiorător, grozav. Se auziră niște pocnete și tunete, bubuituri și duduituri îngrozitoare. ISPIRESCU, L. 99. Au trecut... prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare. CREANGĂ, P. 94. Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare. EMINESCU, O. I 148. ♦ (Adverbial) a) Foarte tare, foarte mult. Mă doare capul îngrozitor. ▭ Fasciștii germani au incendiat totul... Populația, cîtă nu s-a putut retrage, a suferit îngrozitor. STANCU, U.R.S.S. 84. b) (Înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leagă prin prep. «de», le intensifică sensul) Erau îngrozitor de urîte. DUMITRIU, N. 86.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGROZITOR1 adv. 1) Foarte tare. Mă doare ~. 2) (urmat de un adjectiv cu prepoziția de) Extraordinar; extrem. Mi-e ~ de urât. ~ de supărat. /a îngrozi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGROZITOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care îngrozește; capabil să provoace groază; înspăimântător; înfricoșător; înfiorător; sinistru. Vuiet ~. Scenă ~oare. /a îngrozi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngrozitor a. care îngrozește.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozitór, -oáre adj. Care te îngrozește, teribil. Adv. Teribil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îngrozitoriu, ~oare a vz îngrozitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngrozitor adj. m., pl. îngrozitori; f. sg. și pl. îngrozitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îngrozitor adj. m., pl. îngrozitori; f. sg. și pl. îngrozitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngrozitor adj. m., pl. îngrozitori; f. sg. și pl. îngrozitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGROZITOR adj. 1. v. groaznic. 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimântător, macabru, monstruos, oribil, sângeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~oare.) 3. v. cumplit. 4. v. atroce. 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înspăimântător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~oare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGROZITOR adj. 1. groaznic, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, oribil, (înv. și pop.) spăimîntător, (pop.) spăimos, (înv.) spăimîntos. (Un lucru ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.) 3. aprig, cumplit, groaznic, înfiorător, înfricoșător, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune ~ îl măcina.) 4. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală ~.) 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îngrozitor, îngrozitoareadjectiv
- 1. Care îngrozește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se auziră niște pocnete și tunete, bubuituri și duduituri îngrozitoare. ISPIRESCU, L. 99. DLRLC
- Au trecut... prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare. CREANGĂ, P. 94. DLRLC
- Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
- 1.1. Foarte mult, foarte intens. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Suferă îngrozitor. DEX '09
- Mă doare capul îngrozitor. DLRLC
- Fasciștii germani au incendiat totul... Populația, cîtă nu s-a putut retrage, a suferit îngrozitor. STANCU, U.R.S.S. 84. DLRLC
-
- 1.2. Înaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leagă prin prepoziția „de”: extraordinar, extrem, foarte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: extraordinar extrem foarte
- Îngrozitor de zgârcit. DEX '09 DEX '98
- Erau îngrozitor de urîte. DUMITRIU, N. 86. DLRLC
-
-
etimologie:
- Îngrozi + -tor. DEX '09 DEX '98