opțiuni
  • info

11 definiții pentru înveninat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVENINAT, -Ă, înveninați, -te, adj. Care conține venin; purtător de venin, otrăvit2. ◊ Fig. Plin de amărăciune, amărât; plin de ură și invidie, veninos. – V. învenina.

ÎNVENINAT, -Ă, înveninați, -te, adj. Care conține venin; purtător de venin, otrăvit2. ◊ Fig. Plin de amărăciune, amărât; plin de ură și invidie, veninos. – V. învenina.

înveninat1 sn [At: POLIZU / V: (reg) ~erin~ / Pl: ~uri / E: învenina] 1-6 Înveninare (1-6). 7 (Fig) Întărâtare. 8 Enervare.

înveninat2, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 22/8 / V: (reg) ~erin~, ~vini~ / Pl: ~ați, ~e / E: învenina] 1 Care conține venin Si: otrăvit2. 2 (Fig) Plin de amărăciune Si: amărât, mâhnit. 3 (Fig) Plin de ură și invidie Si: veninos. 4 (Fig) Plin de supărare Si: înfuriat, întărâtat, supărat.

ÎNVENINAT,-Ă, înveninați, -te, adj. 1. Care are venin, purtător de venin, otrăvit. Mîncările puteau fi înveninate. C. PETRESCU, R. DR. 8. Ăst boier prin răutate Întrece gadini, șopîrle și năpîrci înveninate. HASDEU, R. V. 65. De-un șarpe-nveninat I se iartă un păcat! ALECSANDRI, P. P. 217. 2. Fig. Plin de ură, înrăit. Mezinul i-a aruncat moșneagului o privire înveninată. SADOVEANU, N. P. 145. O femeie prea grozavă dinainte-mi s-a ivit, Cu fața înveninată și cu veșmîntul cernit. CONACHI, P. 182. – Variantă: veninat, -ă (POPA, V. 137, DRĂGHICI, R. 46, ȘEZ. IV 133) adj.

înverinat1 sn vz înveninat1

înverinat2, ~ă a vz înveninat2

învininat, ~ă a vz înveninat2

VENINAT, -Ă adj. v. înveninat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înveninat adj. m., pl. înveninați; f. sg. înveninată, pl. înveninate

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

ÎNVENINAT adj. v. otrăvit.

ÎNVENINAT adj. otrăvit, (înv. și reg.) topsicat.

Intrare: înveninat
înveninat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înveninat
  • ‑nveninat
  • înveninatul
  • înveninatu‑
  • ‑nveninatul
  • ‑nveninatu‑
  • înveninată
  • ‑nveninată
  • înveninata
  • ‑nveninata
plural
  • înveninați
  • ‑nveninați
  • înveninații
  • ‑nveninații
  • înveninate
  • ‑nveninate
  • înveninatele
  • ‑nveninatele
genitiv-dativ singular
  • înveninat
  • ‑nveninat
  • înveninatului
  • ‑nveninatului
  • înveninate
  • ‑nveninate
  • înveninatei
  • ‑nveninatei
plural
  • înveninați
  • ‑nveninați
  • înveninaților
  • ‑nveninaților
  • înveninate
  • ‑nveninate
  • înveninatelor
  • ‑nveninatelor
vocativ singular — —
plural — —
veninat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veninat
  • veninatul
  • veninatu‑
  • veninată
  • veninata
plural
  • veninați
  • veninații
  • veninate
  • veninatele
genitiv-dativ singular
  • veninat
  • veninatului
  • veninate
  • veninatei
plural
  • veninați
  • veninaților
  • veninate
  • veninatelor
vocativ singular — —
plural — —
învininat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
înverinat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înveninat, înveninatăadjectiv

  • 1. Care conține venin; purtător de venin, otrăvit (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: otrăvit topsicat
    • format_quote Mîncările puteau fi înveninate. C. PETRESCU, R. DR. 8. DLRLC
    • format_quote Ăst boier prin răutate Întrece gadini, șopîrle și năpîrci înveninate. HASDEU, R. V. 65. DLRLC
    • format_quote De-un șarpe-nveninat I se iartă un păcat! ALECSANDRI, P. P. 217. DLRLC
    • 1.1. figurat Plin de amărăciune; plin de ură și invidie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: amărât veninos înrăit
      • format_quote Mezinul i-a aruncat moșneagului o privire înveninată. SADOVEANU, N. P. 145. DLRLC
      • format_quote O femeie prea grozavă dinainte-mi s-a ivit, Cu fața înveninată și cu veșmîntul cernit. CONACHI, P. 182. DLRLC
etimologie:
  • vezi învenina DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.