opțiuni
  • info

16 definiții pentru șarlă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘARLĂ, șarle, s. f. (Reg.) Javră, potaie. – Din engl. [King] Charles (numele unei rase de câini).

ȘARLĂ, șarle, s. f. (Reg.) Javră, potaie. – Din engl. [King] Charles (numele unei rase de câini).

șarlă sf [At: POLIZU / V: (reg) ja~, șor~ / Pl: ~le / E: fr (king) Charles, numele unei rase de câini] 1 (Reg) Javră. 2 (Trs; Olt; pan) Mârțoagă. 3 (Reg; fam) Persoană leneșă. 4 (Reg; fam) Persoană flecară. 5 (Reg; fam) Persoană inoportună. 6 (Reg; art.) Horă nedefinită mai îndeaproape. 7 (Reg; art.) Melodie după care se execută șarla (6).

ȘARLĂ, șarle, s. f. (Regional) Javră, potaie. Cînii intrasă în casă, mîncasă tot din covată... – Ehei! șarle spurcate ce sînteți, v-ați apucat și mi-ați făcut pozna și mi-ați mîncat mălaiul? ȘEZ. VII 134.

ȘARLĂ ~e f. rar reg.Câine jigărit; javră; potaie. /<engl. [King] Charles

șarlă f. 1. câine slab care latră într’una; 2. fig. și fam. om supărător.[Dela Charles sau Șarlă, nume ce se dă adesea câinilor].

șárlă f., pl. e (var. din cocearlă, cotarlă). Fam. Cotarlă.

jarlă sf vz șarlă

șorlă sf vz șarlă

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șarlă (pop.) s. f., g.-d. art. șarlei; pl. șarle

șarlă (pop.) s. f., g.-d. art. șarlei; pl. șarle

șarlă s. f., g.-d. art. șarlei; pl. șarle

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șarlă (șarle), s. f. – Cîine, potaie. Origine necunoscută. Der. din fr. Charles (Tiktin; Candrea) este improbabilă, mai sigur este vorba de o creație expresivă, cf. cotarlă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șarlă, șarle s. f. om ipocrit / viclean / pervers.

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

ȘARLĂ s. v. cotarlă, gloabă, javră, jigodie, mârțoagă, potaie.

șarlă s. v. COTARLĂ. GLOABĂ. JAVRĂ. JIGODIE. MÎRȚOAGĂ. POTAIE.

Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)

Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.

șarlă, șarle, s.f. (reg. și fam.) 1. javră, potaie. 2. mârțoagă. 3. persoană leneșă, flecară, neserioasă. 4. (art.) numele unei hore; melodie după care se execută acest dans.

Intrare: șarlă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șarlă
  • șarla
plural
  • șarle
  • șarlele
genitiv-dativ singular
  • șarle
  • șarlei
plural
  • șarle
  • șarlelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jarlă
  • jarla
plural
  • jarle
  • jarlele
genitiv-dativ singular
  • jarle
  • jarlei
plural
  • jarle
  • jarlelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șorlă
  • șorla
plural
  • șorle
  • șorlele
genitiv-dativ singular
  • șorle
  • șorlei
plural
  • șorle
  • șorlelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șarlă, șarlesubstantiv feminin

regional
  • 1. Javră, potaie. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: javră potaie
    • format_quote Cînii intrasă în casă, mîncasă tot din covată... – Ehei! șarle spurcate ce sînteți, v-ați apucat și mi-ați făcut pozna și mi-ați mîncat mălaiul? ȘEZ. VII 134. DLRLC
  • 2. prin analogie Mârțoagă. MDA2
    sinonime: mârțoagă
  • 3. familiar Persoană leneșă. MDA2
  • 4. familiar Persoană flecară. MDA2
  • 5. familiar Persoană inoportună. MDA2
  • 6. articulat Horă nedefinită mai îndeaproape. MDA2
  • 7. articulat Melodie după care se execută șarla (6). MDA2
etimologie:
  • limba engleză [King] Charles (numele unei rase de câini). DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.