opțiuni
  • info

15 definiții pentru șod

din care

Explicative DEX

ȘOD, ȘOADĂ, șozi, șoade, adj. (Reg.) Curios, ciudat; bizar; ♦ Nostim, hazliu. – Din magh. sod.

șod, șoadă [At: ANON. CAR. / V: (îrg) șoată sf / Pl: șozi, șoade / E: mg sod] 1 a (Ban; înv) Nebun. 2 a (Reg) Nostim. 3 a (Reg) Curios (2). 4 a (Reg) Bizar (1). 5 a (Reg; îe) A-i fi (cuiva) ~ A fi amuzant. 6 sm (Înv) Bufon (3). 7-8 sf (Trs; Olt) Glumă1 (2-3). 9 sf (Trs; Olt) Poznă. 10 sf (Reg) Minciună.

ȘOD, ȘOADĂ, șozi, șoade, adj. (Reg.) Curios, ciudat; bizar. ♦ Nostim, hazliu. – Din magh. sod.

ȘOD, ȘOADĂ, șozi, șoade, adj. (Regional) Curios, ciudat; bizar. Cam șod lucru-i, zău, acesta! Dar altceva ce să faci? COȘBUC, P. II 130. Orișicît de șoadă ni s-ar părea datina aceasta, totuși are ea desigur însemnătatea sa istorică. MARIAN, Î. 268. ♦ Nostim, hazliu. Cu-acest gînd slab, dar foarte șod, Voios Achim în fugă pleacă. COȘBUC, P. II 245. ◊ (Adverbial) Noi astăzi, venind pe cale, am pățit-o cam șod cu niște oameni de omenie. SEVASTOS, N. 327.

ȘOD șoadă (șozi, șoade) reg. Care manifestă curiozitate; care este indiscret. /<ung. sod

șod a. Tr. ciudat, poznaș: birău-i om cam șod [Ung. SOD, glumeț].

șod, șoádă adj. (ung. sod, glumeț. Șăĭn.), Trans. Ban. Olt. Nostim, cĭudat: om șod, treabă șoadă. Adv. A vorbi șod. S. f. Turda. Glumă.

șoată sf vz șod

Ortografice DOOM

șod (înv., reg.) adj. m., pl. șozi; f. șoadă, pl. șoade

șod (înv., reg.) adj. m., pl. șozi; f. șoadă, pl. șoade

șod adj. m., pl. șozi; f. sg. șoadă, pl. șoade

Etimologice

șod (-oadă), adj. – (Trans., Banat) Curios, ciudat, excentric. Mag. sod (Drăganu, Dacor., IV, 158 și VI, 277; Gáldi, Dict., 158). Este îndoielnică legătura cu sl. šutŭ „fanfaron” (Cihac, II, 391). – Der. șoadă, s. f. (Trans., glumă); șodenie (var. șozenie), s. f. (zeflemea, batjocură, bășcălie).

Sinonime

ȘOD adj. v. amuzant, bizar, ciudat, comic, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, hazliu, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, nostim, original, paradoxal, singular, straniu, vesel.

șod adj. v. AMUZANT. BIZAR. CIUDAT. COMIC. CURIOS. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. HAZLIU. INEXPLICABIL. INSOLIT. NĂSTRUȘNIC. NEOBIȘNUIT. NOSTIM. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU. VESEL.

Regionalisme / arhaisme

ȘOD adj. (Ban.) 1. Nebun. Shod. Stultus. Facetus. AC, 370. 2. Amuzant, nostim; ciudat, curios, bizar. Shod. Stultus. Facetus. AC, 370. Etimologie: magh. sod. Vezi și șozi, șozie. Cf. a l u z i t, b o l u n d, b u i a c (4), n e r o d, z ă l u d; ș ă g a c i, ș u g u i t o r, z e f l i u.

Intrare: șod
șod adjectiv
adjectiv (A44)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șod
  • șodul
  • șodu‑
  • șoadă
  • șoada
plural
  • șozi
  • șozii
  • șoade
  • șoadele
genitiv-dativ singular
  • șod
  • șodului
  • șoade
  • șoadei
plural
  • șozi
  • șozilor
  • șoade
  • șoadelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șod, șoadăadjectiv

  • 1. regional Bizar, ciudat, curios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bizar ciudat curios
    • format_quote Cam șod lucru-i, zău, acesta! Dar altceva ce să faci? COȘBUC, P. II 130. DLRLC
    • format_quote Orișicît de șoadă ni s-ar părea datina aceasta, totuși are ea desigur însemnătatea sa istorică. MARIAN, Î. 268. DLRLC
    • 1.1. Hazliu, nostim. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: hazliu nostim
      • format_quote Cu-acest gînd slab, dar foarte șod, Voios Achim în fugă pleacă. COȘBUC, P. II 245. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Noi astăzi, venind pe cale, am pățit-o cam șod cu niște oameni de omenie. SEVASTOS, N. 327. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.