16 definiții pentru șpagă
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
- specializate (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘPAGĂ1, șpăgi, s. f. (Fam.) Bacșiș, mită, șperț. – Cf. rus. spag.
șpagă1 sf [At: C. PETRESCU, Î. II, 199 / Pl: șpăgi / E: ns cf rs шпага „sabie”, srb špag „buzunar”] (Fam) 1 Bacșiș (4). 2 Mită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPAGĂ1 s. f. (Fam.) Bacșiș, mită, șperț. – Cf. rus. spag.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘPAGĂ2 s. f. (Ieșit din uz) Bacșiș, mită, șperț. Nu pune la dispoziție vagoane decît cu «șpagă» la personalul din stații. C. PETRESCU, Î. II 199.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPAGĂ s.f. (Mold., ȚR) Armă albă. A: Au sărit pe o fereastră cu șpaga a mînă în gloata turcilor. PSEUDO-MUSTE. Au lepădat șpăgile. NECULCE. Au intrat în Iași cu mare alai și cu multă oaste cu spegele scoase din teacă. CANTA; cf. IM 1754, 72v. B: Au scos șpaga și l-au jungheat. R. POPESCU. Care nevoie văzînd straordinariul și ceialalți, au scos șpăgile să se apere. IM 1730, 102r. Variante: spagă (NECULCE; CANTA). Etimologie: rus. špaga.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) șpágă f., pl. șpăgĭ (rus. sîrb. špag, buzunar. V. cĭupag). Fam. Mită, șperț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPAGĂ s. f. v. șpagă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șpagă (arg., fam.) s. f., g.-d. art. șpăgii; pl. șpăgi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!șpagă (fam.) s. f., g.-d. art. șpăgii; pl. șpăgi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpagă s. f., g.-d. art. șpăgii; pl. șpăgi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘPAGĂ s. v. bacșiș, mită, șperț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șpagă s. v. BACȘIȘ. MITĂ. ȘPERȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șpagă s. f. – Bacșiș, mită. Origine incertă. Legătura cu șpagă „spadă” nu este sigură, cf. Chelaru, BF, IV, 128; și cu atît mai puțin apare chiar legătura semantică cu fr. épingles, sp. alfileres. După Scriban, din sb., rus. špag „buzunar”. Ar putea fi vorba de o confuzie între spa(n)gă „spadă” și spenge, var. a lui spență „suprasarcină”, v. aici.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpagă Cuvînt folosit cu aceeași valoare ca șperț. A fost semnalat de Valentin Gr. Ghelaru, BPh., IV, p. 128, care, după o sugestie dată de acad. Iorgu Iordan, îl explica prin șpaga, adică „țepușa” pe care agenții vamali o înfigeau în saci ca să se convingă că nu se strecoară mărfuri de contrabandă. Scriban pornește de la rus. (?), scr. špag „buzunar”. Ciorănescu, socotind îndoielnice ambele explicații și după ce respinge ideea unei legături semantice cu fr. épingles, propune să vedem aici o confuzie între spagă „spadă” și spenge, dublet al lui spență, care la rîndul lui e dublet al lui speze. Cred că cea mai convingătoare este explicația dată de Chelaru: oare germ. bestechen „a mitui” nu e derivat de la stechen „a împunge”? S-ar putea însă pune întrebarea dacă nu cumva s-a amestecat în vreun fel it. pagare „a plăti”.
- sursa: GAER (1975)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șpagă s.f. (înv.) 1. spadă, spangă; baionetă. 2. șperț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
șpagă s. f. sg. mită, șperț, bacșiș
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F75) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șpagă, șpăgisubstantiv feminin
-
- Nu pune la dispoziție vagoane decît cu «șpagă» la personalul din stații. C. PETRESCU, Î. II 199. DLRLC
-
etimologie:
- spag DEX '09 DEX '98