6 definiții pentru ștampilat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘTAMPILAT, -Ă, ștampilați, -te, adj. Care poartă o ștampilă (2). – V. ștampila.
ștampilat, ~ă a [At: DDRF / V: (rar) st~ / Pl: ~ați, ~e / E: ștampila] (D. documente, mărfuri etc.) Care are aplicată o ștampilă1 (2) Si: (îrg) ștempluit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTAMPILAT, Ă, ștampilați, -te, adj. Care poartă o ștampilă (2). – V. ștampila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stampilat, ~ă a vz ștampilat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘTAMPILAT adj. pecetluit, (livr.) obliterat, (înv. și reg.) ștempluit. (Document, act ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘTAMPILAT adj. pecetluit, (înv. și reg.) ștempluit. (Document, act ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: ștampilat
ștampilat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
stampilat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ștampilat, ștampilatăadjectiv
etimologie:
- ștampila DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.