20 de definiții pentru țâfnos

Explicative DEX

ȚÂFNOS, -OASĂ, țâfnoși, -oase, adj. (Pop.) îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arțăgos. – Țâfnă + suf. -os.

țâfnos, ~oa a [At: POLIZU / V: ți~, (reg) țâvn~, țăgn~[1], țiflos / Pl: ~oși, ~oase / E: țâfni1 + -os] 1 (D. găini) Bolnav de țâfnă1. 2 (D. oameni) Care este întotdeauna gata de ceartă Si: arțăgos (3), certăreț (1). 3 (D. oameni) Care se supără repede Si: irascibil, supărăcios. 4 (D. oameni) Capricios. 5 (D. oameni) Arogant.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: țâgnos LauraGellner

ȚÂFNOS, -OASĂ, țâfnoși, -oase, adj. (Pop.) Îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arțăgos. – Țâfnă + suf. -os.

ȚÂFNOS ~oa (~oși, ~oase) pop. 1) Care are țâfne. 2) Care se supără ușor; supărăcios. 3) Care manifestă mândrie neîntemeiată. /țâfnă + suf. ~os

țâfnos a. 1. cu țâfna pe limbă (de păsări): cu glas țâfnos POP.; 2. fig. arțăgos: fata babei era leneșă și țâfnoasă CR.

țâgnos[1], ~oa a vz țâfnos

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: țăgnos LauraGellner

țâvnos, ~oa a vz țâfnos

țiflos, ~oa a vz țâfnos

țifnos, ~oa a vz țâfnos

ȚÎFNOS, ȚIFNOS adj. Arogant, cu ifose, trufaș; arțăgos: nu este ființă mai țîfnoasă ca poetul fără talent (ALECS.); fata babei era slută, leneșă, țifnoasă și rea la inimă (CRG.) [țîfnă].

ȚÎFNOS, -OASĂ, țîfnoși, -oase, adj. Îngîmfat, arogant. Cum vezi, dragă Annie, a rămas tot solemn și țîfnos ca un mandarin. C. PETRESCU, C. V. 362. Cucoana e țîfnoasă și îndrăcită cum nu se mai poate. REBREANU, R. I 239. ♦ Arțăgos, supărăcios. Fata babei era slută, leneșă, țîfnoasă și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283.

țîfnós, -oásă adj. (d. țîfnă). Plin de țîfnă, supărăcĭos: om țîfnos. – Și țîvnos (sud).

Ortografice DOOM

țâfnos (pop., fam.) adj. m., pl. țâfnoși; f. țâfnoa, pl. țâfnoase

țâfnos (pop.) adj. m., pl. țâfnoși; f. țâfnoasă, pl. țâfnoase

țâfnos adj. m., pl. țâfnoși; f. sg. țâfnoasă, pl. țâfnoase

țâfnos, -noasă.

Sinonime

ȚÂFNOS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

ȚÂFNOS adj. v. arogant, bosumflat, fudul, grandoman, impertinent, infatuat, insolent, ireverențios, îmbufnat, încrezut, îndrăzneț, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, orgolios, semeț, sfidător, sfruntat, supărăcios, susceptibil, trufaș, țanțoș, vanitos.

țîfnos adj. v. AROGANT. BOSUMFLAT. FUDUL. GRANDOMAN. IMPERTINENT. INFATUAT. INSOLENT. IREVERENȚIOS. ÎMBUFNAT. ÎNCREZUT. ÎNDRĂZNEȚ. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. NECUVIINCIOS, NEOBRĂZAT. NERESPECTUOS. NERUȘINAT. OBRAZNIC. ORGOLIOS. SEMEȚ. SFIDĂTOR. SFRUNTAT. SUPĂRĂCIOS. SUSCEPTIBIL. TRUFAȘ. ȚANTOȘ. VANITOS.

țîfnos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: țâfnos
țâfnos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâfnos
  • țâfnosul
  • țâfnosu‑
  • țâfnoa
  • țâfnoasa
plural
  • țâfnoși
  • țâfnoșii
  • țâfnoase
  • țâfnoasele
genitiv-dativ singular
  • țâfnos
  • țâfnosului
  • țâfnoase
  • țâfnoasei
plural
  • țâfnoși
  • țâfnoșilor
  • țâfnoase
  • țâfnoaselor
vocativ singular
plural
țâgnos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâgnos
  • țâgnosul
  • țâgnoa
  • țâgnoasa
plural
  • țâgnoși
  • țâgnoșii
  • țâgnoase
  • țâgnoasele
genitiv-dativ singular
  • țâgnos
  • țâgnosului
  • țâgnoase
  • țâgnoasei
plural
  • țâgnoși
  • țâgnoșilor
  • țâgnoase
  • țâgnoaselor
vocativ singular
plural
țifnos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țifnos
  • țifnosul
  • țifnoa
  • țifnoasa
plural
  • țifnoși
  • țifnoșii
  • țifnoase
  • țifnoasele
genitiv-dativ singular
  • țifnos
  • țifnosului
  • țifnoase
  • țifnoasei
plural
  • țifnoși
  • țifnoșilor
  • țifnoase
  • țifnoaselor
vocativ singular
plural
țiflos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiflos
  • țiflosul
  • țifloa
  • țifloasa
plural
  • țifloși
  • țifloșii
  • țifloase
  • țifloasele
genitiv-dativ singular
  • țiflos
  • țiflosului
  • țifloase
  • țifloasei
plural
  • țifloși
  • țifloșilor
  • țifloase
  • țifloaselor
vocativ singular
plural
țâvnos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâvnos
  • țâvnosul
  • țâvnoa
  • țâvnoasa
plural
  • țâvnoși
  • țâvnoșii
  • țâvnoase
  • țâvnoasele
genitiv-dativ singular
  • țâvnos
  • țâvnosului
  • țâvnoase
  • țâvnoasei
plural
  • țâvnoși
  • țâvnoșilor
  • țâvnoase
  • țâvnoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țâfnos, țâfnoaadjectiv

  • 1. popular Care manifestă mândrie neîntemeiată. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cum vezi, dragă Annie, a rămas tot solemn și țîfnos ca un mandarin. C. PETRESCU, C. V. 362. DLRLC
    • format_quote Cucoana e țîfnoasă și îndrăcită cum nu se mai poate. REBREANU, R. I 239. DLRLC
  • 2. (Despre găini) Bolnav de țâfnă. MDA2
etimologie:
  • Țâfnă + -os. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „țâfnos” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4