3 definiții pentru abandonic (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
abandónic, -ă s.m., s.f., adj. (med.) (Persoană) care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat. • pl. -ci, -ce. / < fr. abandonnique.
abandonic, -ă adj., s. m. f. (cel) care trăiește teama patologică de a fi abandonat. (< fr. abandonnique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abandonic s. m., adj. m., pl. abandonici; f. sg. abandonică, pl. abandonice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: abandonic (adj.)
abandonic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
abandonic, abandonicisubstantiv masculin abandonică, abandonicesubstantiv feminin abandonic, abandonicăadjectiv
- 1. (Persoană) care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat. DEXI MDN '00
etimologie:
- abandonnique DEXI