9 definiții pentru albiciune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALBICIUNE s. f. (Fam.) Albeață. – Alb + suf. -iciune.
ALBICIUNE s. f. (Fam.) Albeață. – Alb + suf. -iciune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
albiciune sf [At: BIBLIA (1688), ap. DA / Pl: (îvr) ~ni / E: alb + -iciune] (Fam) Albeală (2)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ALBICIUNE sf. Însușirea de a fi alb, coloare albă (BIBL.) (CANT.) [albi].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
albiciúne f. Vechĭ Calitatea de a fi alb.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
albiciune (fam.) s. f., g.-d. art. albiciunii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
albiciune (fam.) s. f., g.-d. art. albiciunii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
albiciune s. f., g.-d. art. albiciunii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALBICIUNE s. v. albeață.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
albiciune s. v. ALBEAȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
albiciune, albiciunisubstantiv feminin
etimologie:
- Alb + -iciune. DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.