opțiuni
  • info

11 definiții pentru alăturare

din care

Explicative DEX

ALĂTURARE, alăturări, s. f. Acțiunea de a (se) alătura și rezultatul ei. – V. alătura.

ALĂTURARE, alăturări, s. f. Acțiunea de a (se) alătura și rezultatul ei. – V. alătura.

alăturare sf [At: CANTEMIR, IST. 108 / Pl: ~rări / E: alătura] 1 Așezare alături Si: alăturat1 (1), alipire (1), alipit1 (1). 2 (Înv) Învecinare. 3 (Înv) Apropiere de ceva Si: alăturat1 (3). 4 (Înv) Adăugare. 5 (Înv) Aderare la o cauză, la o mișcare Si: (Înv) alăturat1 (5). 6 Comparare.

ALĂTURARE sf. 1 Faptul de a (se) alătura 2 Comparațiune: fac o ~ frumoasă între rege și popor (JIP.); în ~ cu, față de, comparat cu.

ALĂTURARE, alăturări, s. f. Acțiunea de a (se) alătura; punere alături (uneori cu scopul de a înlesni o comparație).

ALĂTURARE, alăturări, s. f. Acțiunea de a (se) alătura.

alăturare f. anex, comparațiune: fără alăturare, incomparabil.

alăturáre f. Acțiunea de a alătura, de a anexa, de a compara.

Ortografice DOOM

alăturare s. f., g.-d. art. alăturării; pl. alăturări

alăturare s. f., g.-d. art. alăturării; pl. alăturări

alăturare s. f., g.-d. art. alăturării; pl. alăturări

Sinonime

ALĂTURARE s. (livr.) juxtapunere. (~ unor elemente.)

Intrare: alăturare
alăturare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alăturare
  • alăturarea
plural
  • alăturări
  • alăturările
genitiv-dativ singular
  • alăturări
  • alăturării
plural
  • alăturări
  • alăturărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alăturare, alăturărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi alătura DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „alăturare” (12 clipuri)