18 definiții pentru anapoda

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANAPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [Var.: (reg.) anapăda adv.] – Din ngr. anápoda.

ANAPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, în altă direcție decât trebuie. [Var.: (reg.) anapăda adv.] – Din ngr. anápoda.

anapoda [At: ZILOT, CRON. ap. HEM 1158 / V: (Mol) -păda / E: ngr ἀνάποδα] (Fam) 1 av Pe dos. 2 av Cu totul în altă direcție. 3 av Altfel decât trebuie. 4 av În mare dezordine. 5 av (Îe) A se uita ~ (peste câmp) A se uita cruciș. 6 av (D. femei; îe) A umbla ~ A umbla cu vorbe din casă-n casă și a nu-și vedea de rostul casei. 7 a (D. oameni) Afurisit. 8 a Pe dos.

ANAPODA l. adv. 1 Altfel de cum trebue, de-a’n-doasele, pe dos: toate lucrurile le spune și le face ~ (ALECS.); toate îmi merg ~ 2 Razna: să nu care cumva s’o luați ~ peste cîmp cu gîndul (ISP.). II. adj. Nepotrivit, ciudat: a mîncat vr’o zece bătăi de pe urma minții și vorbelor lui ~ (VLAH.); și în expr. ca: Mold. să fiu ~ de nu-i așa (HASD.) sau în blesteme: Mold. să fii ~ și afurisit! (HASD.) [ngr. άνάποδα].

ANAPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea, în dezordine; în altă direcție decît trebuie. Sus, într-o fereastră, s-a ivit un cap cu coade roșcovane, adunate anapoda într-o basma pestriță. GALAN, Z. R. 9. Apoi dă! cum n-or merge trebile anapoda, dacă nime n-a voit să m-asculte? ALECSANDRI, T. 124. ◊ (Adjectival, invariabil) Un om anapoda. ◊ El întoarce căruța fără să se uite la mine, o ia pe-un drum anapoda și se duce. PREDA, Î. 92. Urmînd drumul vechi [al criticii]... vom face ceva anapoda. GHEREA, ST. CR. I 40. ♦ În neștire, la întîmplare, orbește. Eram șapte-opt pe terasă... Coboram anapoda treptele tocite spre canal. CAMIL PETRESCU, T. II 225. Chiar și porcii trîndavi se iuțiră, pornind-o anapoda, guițînd. DELAVRANCEA, S. 198. – Variantă; (regional) anapăda (CREANGĂ, A. 53) adv.

ANAPODA adv. Pe dos, de-a-ndoaselea; în altă direcție decît trebuie. Îi merg treburile anapoda (ISPIRESCU). ♦ Zăpăcit, dezorientat. Coboram anapoda treptele tocite (CAMIL PETRESCU). [Var.: (reg.) anapăda adv.] – Ngr. anapoda.

ANAPODA1 adv. 1) De-a-ndoaselea; altfel decât trebuie; pe dos. Treburile merg ~. 2) La întâmplare; orbește. /<ngr. anápoda

ANAPODA2 adj. invar. Care șochează prin felul său de a fi; ciudat; bizar; neobișnuit; straniu. Om ~. /<ngr. anápoda

anàpoda adv. pe dos, d’andoasele: toate lucrurile le face anapoda AL. [Gr. mod. ANÀPODA].

anápoda adv. (ngr. anápoda, d. aná, contra, înapoĭ, și póda, picior. V. a- și cala-pod). Pe dos, invers: toate mĭ-aŭ ĭeșit anapoda! Adj. fix. Sucit: ce om anapoda!.

ANAPĂDA adv. v. anapoda.

ANAPĂDA adv. v. anapoda.

ANAPĂDA adv. v. anapoda.

ANAPĂDA adv. v. anapoda.

anapăda av, a vz anapoda

napo[1] av vz anapoda

  1. În definiția principală lipsește varianta de față — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

anapoda adv.

anapoda adv.

anapoda adv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANAPODA adv. 1. aiurea, prost, rău, (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~.) 2. aiurea, alandala, (fam.) brambura. (Lucrurile erau puse ~.)

ANAPODA adv. 1. aiurea, prost, rău, (fam.) brambura. (Treburile merg ~.) 2. aiurea, alandala, (fam.) brambura. (Lucrurile erau puse ~.)

Anapoda ≠ cumsecade

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

anapoda adv. – Invers, pe dos. – Mr. anapod, anapudz. Ngr. ἀνάποδα (Roesler 564; Gáldi 146).

Intrare: anapoda
anapoda adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • anapoda
anapăda adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM, DOR
  • anapăda
napotă adverb
adverb (I8)
  • napo
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

anapodaadverb

  • 1. Pe dos, de-a-ndoaselea; în altă direcție decât trebuie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: altfel
    • format_quote Sus, într-o fereastră, s-a ivit un cap cu coade roșcovane, adunate anapoda într-o basma pestriță. GALAN, Z. R. 9. DLRLC
    • format_quote Apoi dă! cum n-or merge trebile anapoda, dacă nime n-a voit să m-asculte? ALECSANDRI, T. 124. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival invariabil Un om anapoda. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival invariabil El întoarce căruța fără să se uite la mine, o ia pe-un drum anapoda și se duce. PREDA, Î. 92. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival invariabil Urmînd drumul vechi [al criticii]... vom face ceva anapoda. GHEREA, ST. CR. I 40. DLRLC
    • 1.1. În neștire, la întâmplare. DLRLC DLRM
      • format_quote Eram șapte-opt pe terasă... Coboram anapoda treptele tocite spre canal. CAMIL PETRESCU, T. II 225. DLRLC
      • format_quote Chiar și porcii trîndavi se iuțiră, pornind-o anapoda, guițînd. DELAVRANCEA, S. 198. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.