opțiuni
  • info

9 definiții pentru arcuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARCUIRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; încovoiere elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită. – V. arcui.

ARCUIRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; încovoiere elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită. – V. arcui.

arcuire sf [At: ARDELEANU, D. 43 / Pl: ~ri / E: arcui] 1 îndoire în formă de arc (1). 2 încovoiere. 3 (D. bârne, tavane etc.) Deformare. 4 (Ccr) Formă arcuită (1).

ARCUIRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; (concretizat) formă arcuită, arc. Numai ochii, căzuți în fundul a două gropi, sub arcuirea sprintenelor crescute, abia de se mișcau, privind la cei ce intrau în casă. ARDEI. EANU, D. 43.

ARCUIRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; încovoiere elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită, arc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arcuire s. f., g.-d. art. arcuirii; pl. arcuiri

arcuire s. f., g.-d. art. arcuirii; pl. arcuiri

arcuire s. f., g.-d. art. arcuirii; pl. arcuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARCUIRE s. 1. v. încovoiere. 2. v. flexiune. 3. v. curbură.

ARCUIRE s. 1.. curbare, încovoiere, îndoire, (rar) flexiune, (înv. și reg.) încujbare. (~ unei bare.) 2. curbare, flexiune, încovoiere, îndoire. (Mișcări de ~, în gimnastică.) 3. (concr.) curbură, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o ușoară ~.)

Intrare: arcuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arcuire
  • arcuirea
plural
  • arcuiri
  • arcuirile
genitiv-dativ singular
  • arcuiri
  • arcuirii
plural
  • arcuiri
  • arcuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arcuire, arcuirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) arcui; încovoiere elastică a unei piese lungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. concretizat Formă arcuită. DEX '09 DLRLC
      sinonime: arc
      • format_quote Numai ochii, căzuți în fundul a două gropi, sub arcuirea sprîncenelor crescute, abia de se mișcau, privind la cei ce intrau în casă. ARDELEANU, D. 43. DLRLC
etimologie:
  • vezi arcui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.