16 definiții pentru arendaș
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARENDAȘ, arendași, s. m. Persoană care ia în arendă un bun agricol. – Arendă + suf. -aș.
arendaș sm [At: (a. 1772) IORGA, S. D. XII, 186 / V: (îvr) arân- / Pl: ~i / E: arendă + -aș, cf mg arendás] Persoană care ia în arendă (1) Cf chiriaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARENDAȘ sm. ⚚ Cel ce ține în arendă o moșie, etc.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARENDAȘ, arendași, s. m. Persoană care ia în arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă mai întinsă). – Arendă + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de the_catalin
- acțiuni
ARENDAȘ, arendași, s. m. (În orînduirile bazate pe exploatare) Persoană care, luînd un bun în arendă, obține beneficii din munca celor pe care-i exploatează. În bancă, alături de el, stă copilul unui arendaș bogat, care a crescut în pufuri, printre guvernante și a mîncat totdeauna pîine albă. DEMETRESCU, O. 102. Țăranul... dă o hîrtie prefectului, jeluindu-se de încărcarea la datorie din partea arendașului și de bătaie. CARAGIALE, O. II 44. Vine-un car cu patru boi, încărcat cu păpușoi; Dindărătul carului, Arendașul satului, Lipitoarea dracului. TEODORESCU, P. P. 296. ◊ Fig. Moldavia se hotărî de apanaj fanarioților. Un veac se mulse țara de acești arendași! NEGRUZZI, S. I 277.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARENDAȘ, arendași, s. m. Persoană care, luînd un bun în arendă, obține beneficii din munca celor pe care îi exploatează. – Din arendă + suf. -aș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARENDAȘ ~i m. Persoană care ia un bun în arendă. /arendă + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arendaș m. cel ce iea cu arendă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arendáș m. (d. arendă cu sufixu -aș; ung. árendás). Cel ce ține în arendă. – Fem. arendășiță, arendășoaĭcă și (maĭ rar) arendașă, pl. e. Masc. (maĭ rar) și arendar (Mold.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARENDAR sm. Mold. = ARENDAȘ: ~ul cel vechiu nu poate să facă nici un rău celui nou (ION.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arendaș s. m., pl. arendași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arendaș s. m., pl. arendași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arendaș s. m., pl. arendași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arendaș
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARENDAȘ s. (reg.) orândaș, (înv.) arendar, orândator, (înv., în Mold.) orândar, posesor. (~ul unei moșii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARENDAȘ s. (reg.) orîndaș, (înv.) arendar, orîndator, (înv., în Mold.) orîndar, posesor. (~ unei moșii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
arendaș, arendașisubstantiv masculin
- 1. Persoană care ia în arendă un bun agricol. DEX '09 DLRLC
- În bancă, alături de el, stă copilul unui arendaș bogat, care a crescut în pufuri, printre guvernante și a mîncat totdeauna pîine albă. DEMETRESCU, O. 102. DLRLC
- Țăranul... dă o hîrtie prefectului, jeluindu-se de încărcarea la datorie din partea arendașului și de bătaie. CARAGIALE, O. II 44. DLRLC
- Vine-un car cu patru boi, încărcat cu păpușoi; Dindărătul carului, Arendașul satului, Lipitoarea dracului. TEODORESCU, P. P. 296. DLRLC
- Moldavia se hotărî de apanaj fanarioților. Un veac se mulse țara de acești arendași! NEGRUZZI, S. I 277. DLRLC
-
etimologie:
- Arendă + -aș. DEX '98 DEX '09