arsenic¹ [At: DA ms / V: (înv) ~ică sf / A: (înv) ~nic / E: fr arsenic, lat arsenicum] 1 sn Arsen (1). 2 sn Arsen (2). 3 a (Îs) Acid ~ Acid al arsenului (1) pentavalent (H₃ As O₄ 1/2 H₂O), în formă de cristale albe higroscopice, solubile în apă, care e folosit în sinteze de laborator.

*ARSENIC¹ sbst. 🔬 Metaloid de coloare cenușie și de strălucire metalică, cu un miros de usturoiu foarte caracteristic, și care devine o puternică otravă prin oxidare (pop. săricică, șoriceasă, șoricioaică) [fr. < lat.].

ARSENIC² s. n. Metaloid cristalizat, sfărîmicios, de culoare cenușie, cu strălucire metalică, cu miros caracteristic de usturoi, ai cărui compuși sînt otrăvitori; în cantități foarte mici e folosit în medicină; (popular) șoricioaică.

ARSENIC s. n. Metaloid cristalizat, sfărîmicios, de culoare cenușie, cu miros de usturoi, ai cărui compuși sînt otrăvitori. ◊ (Adjectival, în expr.) Acid arsenic = acid rezultat din combinarea arsenicului cu oxigenul. – Fr. arsenic (lat. lit. arsenicum).

ARSENIC s.n. Arsen. [< fr. arsenic, lat. arsenicum].

ARSENIC¹ s. n. anhidridă arsenioasă; arsen (2). (< fr. arsenic, lat. arsenicum, gr. arsenikon)

arsenic n. 1. metaloid, de un cenușiu lucitor, care răspândește la căldură un miros tare de usturoiu; pulberea arsenicului devine otrăvitoare și servă la facerea hârtiei care omoară muște; 2. acid arsenic.

*arsénic n. (vgr. arsenikón, masculin, d. ársen, viguros). Chim. Metaloid tri- și pentavalent de doŭă felurĭ: cristalizat și amorf. Cel cristalizat e cenușiŭ, metalic, cu densitatea de 5,7 și sfărămicĭos. Se volatilizează fără să se topească la 450°. Supt maĭ multe atmosfere se topește. Cel amorf e negru și are o densitate de 4,71. Arde cu o flacără verde palidă și miroase a usturoĭ. Arsenicu pur nu e veninos, dar pin oxidare devine veninos și se uzitează la facerea hîrtiiĭ de ucis muștele. Compușiĭ luĭ sînt veninoșĭ. V. șoricĭoaĭcă.

arsenică sf vz arsenic¹

ARSEN s. n. Arsenic.

arsenic² s. n.

arsenic² s. n.

arsenic s. n.

ARSENIC s. (CHIM.) anhidridă arsenioasă, trioxid de arsen, (rar) arsen, șar, (pop.) săricica, șoricioaică, (Mold.) șoriceasă.

ARSENIC s. (CHIM.) anhidridă arsenioasă, (rar) arsen, șar, (pop.) săricică, șoricioaică, (Mold.) șoriceasă.