opțiuni
  • info

11 definiții pentru autoflagela

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOFLAGELA, autoflagelez, vb. I. Refl. (Adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice pentru răscumpărarea păcatelor. [Pr.: a-u-] – Auto1- + flagela.

autoflagela vr [At: DA ms / P: a-u~ / Pzi: ~lez / E: auto1- + flagela] 1 A se supune unor chinuri fizice, sub imperiul unor credințe mistice. 2 (Fig) A-și cauza suferințe morale. 3 (Fig) A face exces de autocritică Si: a se autobiciui (2).

AUTOFLAGELA, autoflagelez, vb. I. Refl. (Despre adepții unor secte religioase; adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios. [Pr.: a-u-] – Auto1- + flagela.

AUTOFLAGELA, autoflagelez, vb. I. Refl. (Învechit; despre adepții unor secte religioase) A se biciui, a se tortura singur, a se supune de bunăvoie unor torturi fizice inutile, din fanatism religios, socotind că ispășește astfel un păcat.

AUTOFLAGELA, autoflagelez, vb. I. Refl. (Despre adepții unor secte religioase) A se tortura singur, a se supune unor torturi fizice, din fanatism religios, socotind că ispășește astfel un păcat. – Din auto1- + flagela.

AUTOFLAGELA vb. I. refl. A se supune singur unor chinuri fizice (mai ales sub impulsul unor credințe mistice). [Cf. fr. autoflageller].

AUTOFLAGELA vb. refl. a se supune singur unor chinuri fizice sub impulsul unor credințe mistice. (< fr. autoflageller)

A SE AUTOFLAGELA mă ~ez intranz. (despre adepții unor secte religioase) A se supune benevol unor torturi fizice pentru ispășirea păcatelor. [Sil. a-u-to-fla-] /<fr. autoflageller

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autoflagela (a se ~) (desp. a-u-to-fla-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoflagelez, 3 se autoflagelează; conj. prez. 1 sg. să mă autoflagelez, 3 să se autoflageleze; imper. 2 sg. afirm. autoflagelează-te; ger. autoflagelându-mă

!autoflagela (a se ~) (a-u-to-fla-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoflagelează

autoflagela vb. (sil. a-u-to-fla-), ind. prez. 1 sg. autoflagelez, 3 sg. și pl. autoflagelează

Intrare: autoflagela
  • silabație: a-u-to-fla-ge-la info
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoflagela
  • autoflagelare
  • autoflagelat
  • autoflagelatu‑
  • autoflagelând
  • autoflagelându‑
 singular plural
  • autoflagelează
  • autoflagelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoflagelez
 (să)
  • autoflagelez
  • autoflagelam
  • autoflagelai
  • autoflagelasem
a II-a (tu)
  • autoflagelezi
 (să)
  • autoflagelezi
  • autoflagelai
  • autoflagelași
  • autoflagelaseși
a III-a (el, ea)
  • autoflagelează
 (să)
  • autoflageleze
  • autoflagela
  • autoflagelă
  • autoflagelase
plural I (noi)
  • autoflagelăm
 (să)
  • autoflagelăm
  • autoflagelam
  • autoflagelarăm
  • autoflagelaserăm
  • autoflagelasem
a II-a (voi)
  • autoflagelați
 (să)
  • autoflagelați
  • autoflagelați
  • autoflagelarăți
  • autoflagelaserăți
  • autoflagelaseți
a III-a (ei, ele)
  • autoflagelează
 (să)
  • autoflageleze
  • autoflagelau
  • autoflagelară
  • autoflagelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

autoflagela, autoflagelezverb

  • 1. adesea figurat A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice pentru răscumpărarea păcatelor. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
  • Auto- + flagela DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.