opțiuni
  • info

11 definiții pentru ațâțat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AȚÂȚAT, -Ă, ațâțați, -te, adj. Care este întărâtat sau excitat. – V. ațâța.

AȚÂȚAT, -Ă, ațâțați, -te, adj. Care este întărâtat sau excitat. – V. ațâța.

ațâțat1 sn [At: DA / V: ațiț- / Pl: ~uri / E: ațâța] (Rar) 1-2 Ațâțare (1-12).

ațâțat2, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 2841 / V: ațiț~ / Pl: ~ați, ~e / E: ațâța] 1 Reaprins2. 2 Întețit2. 3 Aprins2. 4 (Fig) Întărâtat2. 5-9 (Fig) Asmuțit2 (1-5). 10 (Fig) Excitat2. 11 (D. un rău; fig) Întețit2.

ațițat1 sn vz ațâțat1

ațițat2, ~ă a vz ațâțat2

AȚÎȚARE sf. AȚÎȚAT sbst. Faptul de a (se) ațîța.

AȚIȚAT, -Ă adj. v. ațîțat.

AȚIȚAT, -Ă adj. v. ațîțat.

AȚÎȚAT, -Ă, ațîțați, -te, adj. (Despre oameni, p. ext. despre organismul lor și despre sentimentele sau acțiunile lor) Excitat, întărîtat; exaltat. Fierarul a adormit. Cocor a mai rămas treaz și ațîțat... li năluceau din urmă priveliști și vorbe din ceasul despărțirii lui de sat. SADOVEANU, M. C. 60. Fantezia zboară și se înapoiază ațîțată de un cuvînt sau de o replică. ANGHEL, pr. 145. Nervii îi sînt încă ațîțați. CONTEMPORANUL, II 248. – Variantă: ațițat, -ă (NEGRUZZI, S. I 179) adj.

AȚÎȚAT, -Ă, ațîțați, -te, adj. Excitat, întărîtat; exaltat. [Var.: ațițat, -ă adj.] – V. ațîța.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AȚÂȚAT adj. v. instigat.

AȚÎȚAT adj. incitat, instigat, întărîtat, provocat, stîrnit, (pop.) zădărît. (Om ~.)

Intrare: ațâțat
ațâțat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ațâțat
  • ațâțatul
  • ațâțatu‑
  • ațâțată
  • ațâțata
plural
  • ațâțați
  • ațâțații
  • ațâțate
  • ațâțatele
genitiv-dativ singular
  • ațâțat
  • ațâțatului
  • ațâțate
  • ațâțatei
plural
  • ațâțați
  • ațâțaților
  • ațâțate
  • ațâțatelor
vocativ singular — —
plural — —
ațițat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ațițat
  • ațițatul
  • ațițatu‑
  • ațițată
  • ațițata
plural
  • ațițați
  • ațițații
  • ațițate
  • ațițatele
genitiv-dativ singular
  • ațițat
  • ațițatului
  • ațițate
  • ațițatei
plural
  • ațițați
  • ațițaților
  • ațițate
  • ațițatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ațâțat, ațâțatăadjectiv

  • 1. Care este întărâtat sau excitat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: exaltat excitat întărâtat
    • format_quote Fierarul a adormit. Cocor a mai rămas treaz și ațîțat... Îi năluceau din urmă priveliști și vorbe din ceasul despărțirii lui de sat. SADOVEANU, M. C. 60. DLRLC
    • format_quote Fantezia zboară și se înapoiază ațîțată de un cuvînt sau de o replică. ANGHEL, pr. 145. DLRLC
    • format_quote Nervii îi sînt încă ațîțați. CONTEMPORANUL, II 248. DLRLC
etimologie:
  • vezi ațâța DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.