opțiuni
  • info

14 definiții pentru bălăceală

din care

Explicative DEX

BĂLĂCEALĂ, bălăceli, s. f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală.

bălăceală sf [At: PAMFILE, J. I, 58 / Pl: ~celi / E: bălăci + -eală] Zbenguială (mai mult joacă) în apă (la scăldat) Si: bălăcire (1), bălăcit1, (rar) bălăcitură.

bălăceálă s.f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). • pl. -celi. /bălăci + -eală.

BĂLĂCEALĂ sf. Faptul de a bălăci prin apă, prin noroiu, etc.: copiii vor să înnoate, și izbutesc după multă ~ cu capul afund (ȘEZ.).

BĂLĂCEALĂ, bălăceli, s. f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală.

BĂLĂCEALĂ, bălăceli, s. f. Mișcare, joc cu mîinile și cu picioarele prin apă la scăldat. Bălăceala e bucuria copiilor.

BĂLĂCEALĂ, bălăceli, s. f. Mișcare, joc cu mîinile și cu picioarele prin apă (la scăldat). – Din bălăci + suf. -eală.

Ortografice DOOM

bălăceală s. f., g.-d. art. bălăcelii; pl. bălăceli

bălăceală s. f., g.-d. art. bălăcelii; pl. bălăceli

bălăceală s. f., g.-d. art. bălăcelii; pl. bălăceli

bălăceală

Argou

bălăceală, bălăceli s. f. vorbărie fără sens

Sinonime

BĂLĂCEALĂ s. (reg.) știobâlcăială, știobâlcăit, (prin Munt.) tâlbâcâială, tâlbâcâit. (~ prin apă.)

BĂLĂCEALĂ s. (reg.) știobîlcăială, știobîlcăit, (prin Munt.) tîlbîcîială, tîlbîcîit. (~ prin apă.)

Intrare: bălăceală
bălăceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălăceală
  • bălăceala
plural
  • bălăceli
  • bălăcelile
genitiv-dativ singular
  • bălăceli
  • bălăcelii
plural
  • bălăceli
  • bălăcelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălăceală, bălăcelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Bălăci + -eală. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.