dexonline

din care

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂRBUȚĂ, bărbuțe, s. f. Diminutiv al lui barbă; bărbiță (2), bărbușoară (1). – Barbă + suf. -uță.

bărbuță sf [At: IORGA, N. R. A. I, 227 / Pl: ~țe / E: barbă + -uță] 1-2 (Șhp) Barbă (mică).

bărbuță s.f. Dim. al lui barbă; (fam.) bărbiță, bărbușoară. • pl. -e. /barbă + -uță.

BĂRBUȚĂ (pl. -țe) sf. dim. BARBĂ.

BĂRBUȚĂ, bărbuțe, s. f. Diminutiv al lui barbă; bărbiță (2). – Barbă + suf. -uță.

BĂRBUȚĂ, bărbuțe, s. f. Diminutiv al lui barbă. Clipea mereu din ochi cu înțeles și-si mîngîia bărbuța. PAS, Z. I 213.

BĂRBUȚĂ, bărbuțe, s. f. Diminutiv al lui barbă.

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bărbuță s. f., g.-d. art. bărbuței; pl. bărbuțe

bărbuță s. f., g.-d. art. bărbuței; pl. bărbuțe

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂRBUȚĂ s. 1. bărbișoară, bărbiță, bărbușoară. 2. v. cioc.

BĂRBUȚĂ s. 1. bărbișoară, bărbiță, bărbușoară. 2. barbișon, cioc, țăcălie, (franțuzism rar) barbișă. (Purta ~.)

Intrare: bărbuță

substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bărbuță	bărbuța
nominativ-acuzativ	plural	bărbuțe	bărbuțele
genitiv-dativ	singular	bărbuțe	bărbuței
genitiv-dativ	plural	bărbuțe	bărbuțelor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

1. Diminutiv al lui barbă; bărbiță, bărbușoară. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM

sinonime: bărbișoară bărbiță bărbușoară
- format_quote Clipea mereu din ochi cu înțeles și-si mîngîia bărbuța. PAS, Z. I 213. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.