opțiuni
  • info

17 definiții pentru benchetui

din care

Explicative DEX

BENCHETUI, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.

BENCHETUI, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.

benchetui [At: NECULCE, ap. LET. II 346/19 / V: beic~ / Pzi: ~esc/ E: benchet + -ui] 1 vi (Fam) A chefui. 2 vt (Îvr) A-i face cuiva o primire sărbătorească, cu mese de gală.

benchetui vb. IV. intr. (fam.) A chefui. • prez.ind. -iesc. /benchet + -ui.

BENCHETUI (-uesc) vb. intr. A face bencheturi a se ține de ospățuri cu petreceri și joc: petreceau zilele în vesele ospețe, benchetuind cu boierii (ODOB.).

BENCHETUI, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe, în chefuri; a chefui. Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. -Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70. S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63.

BENCHETUI, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet.

A BENCHETUI ~iesc intranz. pop. A petrece la un benchet; a chefui. [Sil. -che-tu-i] /benchet + suf. ~ui

benchetuì v. a petrece într’una cu mâncare, băutură și joc.

beichetui v vz benchetui

benchetuĭésc v. intr. (d. benchet). Pop. Chefuĭesc, petrec bînd și mîncînd, ospătez.

Ortografice DOOM

benchetui (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiesc, 3 sg. benchetuiește, imperf. 1 benchetuiam; conj. prez. 1 sg. să benchetuiesc, 3 să benchetuiască

benchetui (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiesc, imperf. 3 sg. benchetuia; conj. prez. 3 să benchetuiască

benchetui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiesc, imperf. 3 sg. benchetuia; conj. prez. 3 sg. și pl. benchetuiască

benchetui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. benchetuiesc, conj. benchetuiască)

benchetuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Sinonime

BENCHETUI vb. v. chefui.

BENCHETUI vb. a chefui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)

Intrare: benchetui
verb (V408)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • benchetui
  • benchetuire
  • benchetuit
  • benchetuitu‑
  • benchetuind
  • benchetuindu‑
 singular plural
  • benchetuiește
  • benchetuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • benchetuiesc
 (să)
  • benchetuiesc
  • benchetuiam
  • benchetuii
  • benchetuisem
a II-a (tu)
  • benchetuiești
 (să)
  • benchetuiești
  • benchetuiai
  • benchetuiși
  • benchetuiseși
a III-a (el, ea)
  • benchetuiește
 (să)
  • benchetuiască
  • benchetuia
  • benchetui
  • benchetuise
plural I (noi)
  • benchetuim
 (să)
  • benchetuim
  • benchetuiam
  • benchetuirăm
  • benchetuiserăm
  • benchetuisem
a II-a (voi)
  • benchetuiți
 (să)
  • benchetuiți
  • benchetuiați
  • benchetuirăți
  • benchetuiserăți
  • benchetuiseți
a III-a (ei, ele)
  • benchetuiesc
 (să)
  • benchetuiască
  • benchetuiau
  • benchetuiră
  • benchetuiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beichetui
  • beichetuire
  • beichetuit
  • beichetuitu‑
  • beichetuind
  • beichetuindu‑
 singular plural
  • beichetuiește
  • beichetuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beichetuiesc
 (să)
  • beichetuiesc
  • beichetuiam
  • beichetuii
  • beichetuisem
a II-a (tu)
  • beichetuiești
 (să)
  • beichetuiești
  • beichetuiai
  • beichetuiși
  • beichetuiseși
a III-a (el, ea)
  • beichetuiește
 (să)
  • beichetuiască
  • beichetuia
  • beichetui
  • beichetuise
plural I (noi)
  • beichetuim
 (să)
  • beichetuim
  • beichetuiam
  • beichetuirăm
  • beichetuiserăm
  • beichetuisem
a II-a (voi)
  • beichetuiți
 (să)
  • beichetuiți
  • beichetuiați
  • beichetuirăți
  • beichetuiserăți
  • beichetuiseți
a III-a (ei, ele)
  • beichetuiesc
 (să)
  • beichetuiască
  • beichetuiau
  • beichetuiră
  • beichetuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

benchetui, benchetuiescverb

  • 1. familiar Chefui. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: chefui
    • format_quote Au pușcat... niște mistreți, s-au întors cu ei în părîngă la pădurărie. Au făcut foc în poiană și au benchetuit. SADOVEANU, N. F. 70. DLRLC
    • format_quote S-au așezat cu toții la masă și au benchetuit, veselindu-se pînă tîrziu noaptea. SBIERA, P. 53. DLRLC
    • format_quote Cine-mi dă un pahar de vin, să benchetuiesc cu voi? ALECSANDRI, T. 1521. DLRLC
    • format_quote Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci... De haiduci levinți... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc... La masă de piatră. ALECSANDRI, P. P. 63. DLRLC
    • format_quote Petreceau zilele în vesele ospețe, benchetuind cu boierii. (ODOB.). CADE
  • 2. învechit rar A-i face cuiva o primire sărbătorească, cu mese de gală. MDA2
etimologie:
  • Benchet + -ui. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.