19 definiții pentru berbant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BERBANT, berbanți, s. m. (Înv. și fam.) Bărbat afemeiat, crai. – Din ngr. berbántis.

BERBANT, berbanți, s. m. (Înv. și fam.) Bărbat afemeiat, crai. – Din ngr. berbántis.

berbant, ~ă [At: BELDIMAN, ap. TDRG / V: bir~ / Pl: ~nți / E: ngr βερβάντις] (Înv; fam) 1-2 sm, a (Bărbat) afemeiat Si: crai, craidon, ștrengar. 3 a (Fig; rar) Ușuratic.

berbant s.m. (fam.) Bărbat afemeiat; crai. ♦ Pungaș, derbedeu. • pl. -ți. /<ngr. μπερμπάντης, it. birbante.

BERBANT, BIRBANT sm. Om care duce o viață ușuratică, petrecîndu-și vremea alergînd după femei, craidon, desmățat: mi-a făcut curte, ~ul, tot drumul (ALECS.) [ngr. μπιρμπάντις < it.].

BERBANT, berbanți, s. m. (Familiar) Om ușuratic, neserios, afemeiat. Mi-a făcut curte, berbantul, tot drumul. ALECSANDRI, T. I 310. Știi tu că eu de mult te iubesc și nu cutezam să-ți spui, căci mă temeam să nu fii vreun berbant. FILIMON, C. 102. ◊ (Adjectival) Fig. Fluturi mulți... vin în urma lui un lanț, Toți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanți. EMINESCU, O. I 87. ◊ (Popular) Ștrengar. Tot berbanții de flăcăi cîntă fetelor în joc. ȘEZ. III 108.

BERBANT, berbanți, s. m. (Înv. și fam.) Om ușuratic, neserios, afemeiat. – Ngr. birbantis (<it.).

BERBANT ~ți m. înv. Bărbat ușuratic care se ține de chefuri amoroase; afemeiat; crai; craidon. /<ngr. berbantis

berbant m. și a. Mold. desfrânat, craidon: toți cu inime ușoare, toți șagalnici și berbanți EM. [Pol. BIRBANT (= it. BIRBANTE)].

berbánt adj. m. și s. (ngr. birbántis, d. it. birbante, om incorect; turc. berbad, depravat; bg. berbant). Fam. Craidon, ștrengar, om care se ține după femeĭ.

birbant sm vz berbant

BIRBANT 👉 BERBANT.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

berbant (înv.) s. m., pl. berbanți

berbant (înv., fam.) s. m., pl. berbanți

berbant s. m., pl. berbanți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BERBANT s. v. afemeiat, crai.

berbant s. v. AFEMEIAT. CRAI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

berbant (berbanți), s. m. – Hoț, pungaș, șarlatan. – Var. (Mold.) birbant. Mr. birbantu. It. birbante (› sp. bergante), prin intermediul ngr. μπερμπάντης (DAR); cf. și tc. berbad, bg. berbant(in). Dicționarele iau în considerație de obicei exclusiv accepția secundară de „crai, bărbat afemeiat”; sensul primar este curent, totuși, în limba romanticilor. Der. berbanterie, s. f. (hoție, șarlatanie); berbantlîc, s. n. (pungășie, șarlatanie), cu suf. tc., ca bg. berbantlyk.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

berbant, berbanți s. m. bărbat afemeiat

Intrare: berbant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berbant
  • berbantul
  • berbantu‑
plural
  • berbanți
  • berbanții
genitiv-dativ singular
  • berbant
  • berbantului
plural
  • berbanți
  • berbanților
vocativ singular
  • berbantule
  • berbante
plural
  • berbanților
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birbant
  • birbantul
plural
  • birbanți
  • birbanții
genitiv-dativ singular
  • birbant
  • birbantului
plural
  • birbanți
  • birbanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

berbant, berbanțisubstantiv masculin

  • 1. învechit familiar Bărbat afemeiat. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote Mi-a făcut curte, berbantul, tot drumul. ALECSANDRI, T. I 310. DLRLC
    • format_quote Știi tu că eu de mult te iubesc și nu cutezam să-ți spui, căci mă temeam să nu fii vreun berbant. FILIMON, C. 102. DLRLC
    • 1.1. popular Ștrengar. DLRLC
      sinonime: ștrengar
      • format_quote Tot berbanții de flăcăi cîntă fetelor în joc. ȘEZ. III 108. DLRLC
    • 1.2. Derbedeu, pungaș. DEXI
  • 2. (și) adjectival figurat rar Ușuratic. MDA2
    sinonime: ușuratic
    • format_quote Fluturi mulți... vin în urma lui un lanț, Toți cu inime ușoare, toți șăgalnici și berbanți. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.