4 definiții pentru bieniu
Explicative DEX
bieniu sn [At: DA ms / P: bi-e-niu / E: lat biennium] (Rar) Perioadă de doi ani Cf trieniu.
bieniu s.n. Interval de doi ani. • sil. bi-e-. /<lat. bĭennĭum, ii, it. biennio.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BIENIU s. n. interval de doi ani. (< lat. biennium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*biéniŭ n. (lat. biennium. V. deceniŭ). Spațiŭ de doĭ anĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bieniu
bieniu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bieniu, bieniisubstantiv neutru
- 1. Interval de doi ani. MDN '00
etimologie:
- biennium MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.