opțiuni
  • info

9 definiții pentru blănui

Explicative DEX

BLĂNUI, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui.

BLĂNUI, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui.

blănui vt [At: DA / Pzi: ~esc / E: blană + -ui] (Înv) A îmblăni.

blănui vb. IV. tr. (înv.) A îmblăni. • prez.ind. -iesc. /blană + -ui.

BLĂNUI (-uesc) = BLĂNI.

BLĂNUI, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (învechit) A îmblăni. Un benișel de felendreș albastru blănuit cu samur. NEGRUZZI, S. I 145.

BLĂNUI, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Din blană.

Ortografice DOOM

blănui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blănuiesc, 3 sg. blănuiește, imperf. 1 blănuiam; conj. prez. 1 sg. să blănuiesc, 3 să blănuiască

blănui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blănuiesc, imperf. 3 sg. blănuia; conj. prez. 3 să blănuiască

blănui vb. ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blănuiesc, imperf. 3 sg. blănuia; conj. prez. 3 sg. și pl. blănuiască

Intrare: blănui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blănui
  • blănuire
  • blănuit
  • blănuitu‑
  • blănuind
  • blănuindu‑
 singular plural
  • blănuiește
  • blănuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blănuiesc
 (să)
  • blănuiesc
  • blănuiam
  • blănuii
  • blănuisem
a II-a (tu)
  • blănuiești
 (să)
  • blănuiești
  • blănuiai
  • blănuiși
  • blănuiseși
a III-a (el, ea)
  • blănuiește
 (să)
  • blănuiască
  • blănuia
  • blănui
  • blănuise
plural I (noi)
  • blănuim
 (să)
  • blănuim
  • blănuiam
  • blănuirăm
  • blănuiserăm
  • blănuisem
a II-a (voi)
  • blănuiți
 (să)
  • blănuiți
  • blănuiați
  • blănuirăți
  • blănuiserăți
  • blănuiseți
a III-a (ei, ele)
  • blănuiesc
 (să)
  • blănuiască
  • blănuiau
  • blănuiră
  • blănuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blănui, blănuiescverb

  • 1. învechit Îmblăni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmblăni
    • format_quote Un benișel de felendreș albastru blănuit cu samur. NEGRUZZI, S. I 145. DLRLC
etimologie:
  • Blană + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.