11 definiții pentru bocceluță
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOCCELUȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. – Boccea + suf. -uță.
BOCCELUȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. – Boccea + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bocceluță sf [At: 1. NEGRUZZI, S. I, 327 / Pl: ~țe / E: boccea + -uță] 1-2 (Șhp) Boccea (5) mică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bocceluță s.f. Dim. al lui boccea. • pl. -e. /boccea + -(el)uță.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOCCELUȚĂ (pl. -țe) sf. 1 dim. BOCCEA2: legată la cap cu o ~ de mătase neagră (D.-ZAMF.) ¶ 2 Legăturică, lucrușoare legate într’o boccea: m’am suit și eu cu bocceluța mea cu merinde lîngă nenea Iorgu (BR.-VN.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BOCCELUȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea (1). N-au cutezat să o apuce pe drum, ci prin grădini și peste cîmp, fiecare cu cîte-o bocceluță în spinare. REBREANU, R. II 163.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCCELUȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bocceluță s. f., g.-d. art. bocceluței; pl. bocceluțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bocceluță s. f., g.-d. art. bocceluței; pl. bocceluțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bocceluță s. f., g.-d. art. bocceluței; pl. bocceluțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BOCCELUȚĂ s. legăturică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOCCELUȚĂ s. legăturică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bocceluță, bocceluțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui boccea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: legăturică
- N-au cutezat să o apuce pe drum, ci prin grădini și peste cîmp, fiecare cu cîte-o bocceluță în spinare. REBREANU, R. II 163. DLRLC
-
etimologie:
- Boccea + -uță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.