bolnăvicios, ~oasă a [At: NEGRUZZI, S. III, 289 / V: (reg) ~ăni~, ~vos, ~voasă / Pl: ~oși, ~oase / E: bolnav + -icios] 1 Care se îmbolnăvește ușor Si: (pop) gubav, betegos. 2 (Înv; d. lucruri) Nesănătos. 3 (Ca) de bolnav. 4 (Fig) Atras irezistibil spre viciu, lucruri anormale sau exagerate.

bolnăvicios, -oasă adj. 1 (despre oameni) Care se îmbolnăvește ușor; care are sănătatea șubredă. Era o fire bolnăvicioasă (CĂL.). ♦ (despre fizionomia, manifestările etc. ale oamenilor) Care trădează o stare maladivă, existența unei boli. Înfățișare bolnăvicioasă. 2 Ext. (despre mediu înconjurător, climă etc.) Care poate provoca boli; nesănătos, maladiv. În capitală trăiești într-o climă bolnăvicioasă (I. NEGR.). 3 Fig. (despre manifestări, atitudini, sentimente etc.) Care se manifestă exagerat; care este atras irezistibil spre viciu. Avea o repulsie bolnăvicioasă pentru orice contact cu autoritățile publice (CĂL). • p. -oși, -oase. /bolnav + -icios.

BOLNĂVICIOS adj. 🩺 Care e mai mult bolnav decît sănătos, care se îmbolnăvește ușor: nevasta lui... femeie... bolnăvicioasă, sta mai mult în casă (VLAH.).

BOLNĂVICIOS, -OASĂ, bolnăvicioși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Care se îmbolnăvește repede, care contractează ușor o boală, care are sănătatea șubredă. Copil bolnăvicios. ▭ Cum e cam bolnăvicios, și-a făcut testamentul. CARAGIALE, O. II 25. 2. (Despre înfățișarea cuiva) Care trădează o boală ascunsă; (ca) de bolnav. Înfățișare bolnăvicioasă. 2. Fig. Anormal, exagerat. Avînd o voință slabă... [pesimistul] va alunge la un amor propriu bolnăvicios. GHEREA, ST. CR. II 298.

BOLNĂVICIOS, -OASĂ, bolnăvicioși, -oase, adj. 1. Care contractează ușor o boală, care are sănătatea șubredă. ♦ (Ca) de bolnav. Înfățișare bolnăvicioasă. 2. Fig. Anormal, exagerat. – Din bolnav + suf. -ic-ios.

BOLNĂVICIOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care se îmbolnăvește ușor; cu sănătatea șubredă. Copil ~. 2) (despre stări, înfățișare, înclinații etc.) Care denotă o boală; maladiv. Paloare ~oasă. 3) fig. (despre reacții, atitudini) Care nu este normal; ieșit cu totul din comun; anormal. O curiozitate ~oasă. /bolnav + suf. ~icios

bolnăvicios a. cam bolnav, nesănătos.

bolnăvicĭós, -oásă adj. Predispus la boală.

bolnăvos, ~oasă a vz bolnăvicios

bolnicios, ~oasă a vz bolnăvicios

❍BOLNĂVOS adj. Băn. = BOLNĂVICIOS.

bolnăvicios adj. m., pl. bolnăvicioși; f. bolnăvicioasă, pl. bolnăvicioase

bolnăvicios adj. m., pl. bolnăvicioși; f. bolnăvicioasă, pl. bolnăvicioase

bolnăvicios adj. m., pl. bolnăvicioși; f. sg. bolnăvicioasă, pl. bolnăvicioase

BOLNĂVICIOS adj. 1. (MED.) (livr.) maladiv, (rar) morbos, (pop.) becisnic, (reg.) betegos, gubav, (Mold. și Transilv.) boleac. (Om ~.) 2. v. patologic. 3. exagerat, excesiv. (De o sensibilitate ~oasă.)

BOLNĂVICIOS adj. 1. (livr.) maladiv, (rar) morbos, (reg.) betegos, gubav, (Mold. sî Transilv.) boleac. (Om ~.) 2. anormal, morbid, nesănătos, patologic. (Un obicei ~.) 3. exagerat, excesiv. (O sensibilitate ~.)