BOMBARDĂ, bombarde, s. f. Mașină de război cu care, în Evul Mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificațiilor. ♦ Tun de calibru mare; balimez. – Din fr. bombarde.

bombardă sf [At: ȘINCAI, HR. III, 142/38 / Pl: ~de, (înv) -dele / E: fr bombarde] 1 (În Evul Mediu) Mașină de război cu care se aruncau proiectile (grele) asupra fortificațiilor. 2 (Înv) Tun de mare calibru Si: (înv) balimez.

bombardă¹ s.f. (milit.; în Ev. Med.) Mașină de război care era folosită pentru aruncarea bolovanilor sau a altor obiecte grele asupra fortificațiilor. ♦ Tun de mare calibru; balimez. Au bătut cetatea cu tunuri și bombarde (ȘINC.). • pl. -e. /<fr. bombarde, ngr. μπομπάρδα; cf. lat. bombus, -i „zgomot surd”.

*BOMBARDĂ (pl. -de) sf. ⚔️ BALIEMEZ [fr.].

BOMBARDĂ, bombarde, s. f. Mașină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificațiilor. ♦ Tun de calibru mare; balimez. – Din fr. bombarde.

BOMBARDĂ, bombarde, s. f. Mașină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani; tun de calibru mare pentru aruncat bombe. V. balimez, mortier. Cele dintîi bucăți de artilerie, numite în Europa bombarde, la romîni se numeau balimezuri. BĂLCESCU, O.I 26.

BOMBARDĂ, bombarde, s. f. Mașină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani; (rar) tun de calibru mare. – Fr. bombarde.

BOMBARDĂ s.f. Mașină de război medievală cu care se aruncau bolovani. ♦ Tun de mare calibru cu care se aruncau bombe. [< fr. bombarde, cf. it. bombarda].

BOMBARDĂ¹ s. f. 1. mașină de război medievală cu care se aruncau bolovani. 2. tun de mare calibru. (< fr. bombarde)

BOMBARDĂ ~e f. înv. 1) Mașină de război cu care se lansau bolovani asupra fortificațiilor. 2) Tun de calibru mare cu care se lansau bombe. /<fr. bombarde

bombardă f. mașină de răsboiu ce servia odinioară a asvârli bolovani: toate tunurile și bombardele BĂLC.

*bombárdă f., pl. e (fr. bombarde, d. bombe, boambă). Balimez.

bombardă (înv.) s. f., g.-d. art. bombardei; pl. bombarde

bombardă (înv.) s. f., g.-d. art. bombardei; pl. bombarde

bombardă s. f., g.-d. art. bombardei; pl. bombarde

bombardă (bombarde), s. f. – Mașină de război pentru bolovani sau alte proiectile grele. It. bombarda, fr. bombarde (sec. XIX). Der. bombarda, vb. (a arunca un proiectil, a trage cu tunul; a insista, a plictisi cu stăruințe; a evidenția pe cineva fără să aibă meritele corespunzătoare), din fr. bombarder; bombardament, s. n., din fr. bombardament.

BOMBARDĂ s. (IST., MIL.) (înv.) balimez.

BOMBARDĂ s. (M1L.) (înv.) balimez. (~ se folosea în evul mediu la asaltul cetăților.)