BOSUMFLAT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Care-și strânge buzele și se încruntă de supărare; îmbufnat, botos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.

bosumflat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bosumfla] (Fam) Îmbufnat¹.

bosumflat², ~ă [At: ALECSANDRI, T., 631 / Pl: ~ați, ~e / E: bosumfla] 1-2 smf, a (Persoană) care-și strânge buzele și se încruntă de supărare Si: (pop) bosuat, îmbufnat, supărat. 3-4 smf, a (Pex) (Om) ursuz.

bosumflat, -ă adj. (fam.) Care are o înfățișare supărată; îmbufnat, botos, (reg.) bomborat. ♦ Ext. Care este supărat, ursuz. Neneaca matale împungea roabele cu acul cînd se scula bosumflată (SADOV.). ♦ (subst.) Persoană care este supărată sau care are o înfățișare îmbufnată. Bosumflatul refuză să mai discute. • pl. -ți, -te. /v. bosumfla.

BOSUMFLAT adj. p. BOSUMFLA. Îmbufnat, cu fața posomorîtă (spre a-și arăta ciuda, supărarea pe cineva): da ce, mă Boroboață, de ce stai ~? (FIL.).

BOSUMFLAT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Care-și strânge buzele și se încruntă de supărare; îmbufnat, bățos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.

BOSUMFLAT, -Ă, bosumflați, -te, adj. Supărat, îmbufnat, posomorit; mînios, ursuz. Știulete strigase către Tache, care asculta bosumflat în prag. PAS, L. I 12. Neneaca matale împungea roabele cu acul cînd se scula bosumflată. SADOVEANU, N. F. 9. – Variantă: bozumflat, -ă adj.

BOSUMFLAT, -Ă, bosumflați, -te, adj.Supărat, îmbufnat; ursuz. – V. bosumfla.

BOZUMFLAT, -Ă adj. v. bosumflat.

bozumflat a. 1. mâniat; 2. fig. umflat peste măsură: stil bozumflat.

BOSUMFLAT adj. îmbufnat, (pop. și fam.) țâfnos, (reg.) drâmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om ~.)

BOSUMFLAT adj. îmbufnat, (pop. și fam.) țîfnos, (reg.) drîmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om ~.)