botaș¹ sm [At: H X, 21 / Pl: ~i / E: botă² + -aș] 1 (Mol) Hăitaș. 2 (Buc) Bătăuș.

BOTAȘ s. v. bătăiaș, gonaci, gonaș, hăitaș, mânător.

botaș s. v. BĂTĂIAȘ. GONACI. GONAȘ. HĂITAȘ. MÎNĂTOR.

botaș, botași, s.m. Paznic (la vite). ■ (onom.) Botaș, nume de familie în jud. Maram. – Din botă + suf. -aș (MDA).

botaș, botași, s.m. – Paznic (la vite). ♦ (onom.) Botaș, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Din botă + suf. -aș (MDA).

botaș, -i, s.m. – Paznic (la vite). – Din botă „băț, toiag, par” (< magh. bot < sl. bŭtŭ) + -aș.