19 definiții pentru brișcă (briceag)
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (5)
- argou (1)
- sinonime (2)
- arhaisme și regionalisme (3)
Explicative DEX
BRIȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Din magh. bicska (influențat de brici și briceag).
BRIȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Din magh. bicska (influențat de brici și briceag).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
brișcă1 sf [At: MARIAN, NU. 513 / V: ~ștă / Pl: ? / E: mg bricska] (Pop) Briceag cu prăsele de lemn și cu o singură limbă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brișcă1 s.f. (pop.) Briceag. • pl. -ște, briști. /<magh. bicska.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRIȘCĂ2 👉 BRICICĂ2.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BRIȘCĂ2, briști și briște, s. f. (Transilv.) Briceag.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRIȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Magh. bicska.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
briștă sf vz brișcă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍BRICICĂ2, BRIȘCĂ sf. Tr.-Carp. Briceag, cuțitaș [ung. bricska + briciu].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
brișcă (reg.) s. f., g.-d. art. briștii; pl. briști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
brișcă s. f., g.-d. art. briștii; pl. briști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brișcă (trăsură, briceag) s. f., g.-d. art. briștii; pl. briști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brișcă, pl. briști
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
brișcă, -ști.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Argou
brișcă, briște s. f. (reg.) briceag
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
BRIȘCĂ s. v. briceag.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brișcă s. v. BRICEAG.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
brișcă², s.f. (reg.) Briceag: „Ajunge în Țara Oașului, acolo unde oamenii sunt mai bătăuși, unde toți poartă brișcă la tisău...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 40). ■ (onom.) Brișcan, nume de familie în jud. Maram. – Din magh. bicska „briceag”, contaminat cu brici (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brișcă2, s.f. – (reg.) Briceag: „Ajunge în Țara Oașului, acolo unde oamenii sunt mai bătăuși, unde toți poartă brișcă la tisău...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 40). ♦ (onom.) Brișcan, Brișcaru, nume de familie (21 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. bicska „briceag”, contaminat cu brici (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brișcă2, briște, s.f. – Briceag. – Din magh. bicska „briceag”, contaminat cu brici.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F50) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F9) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F99) Flexiune necunoscută. | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
brișcă, briștisubstantiv feminin
etimologie:
- bicska (influențat de brici și briceag). DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.