3 definiții pentru bucelat
Explicative DEX
bucela vb. I. tr. (tehn.; compl. indică bucele) A monta, a căptuși. • prez.ind. -ez. /de la bucea.
BUCELA, bucelez, vb. I. Tranz. (Rar) A monta o bucea, a căptuși cu o bucea. – Din bucea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Ortografice DOOM
bucela vb., ind. prez. 1 sg. bucelez, 3 sg. și pl. bucelează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bucelat
bucelat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bucela, bucelezverb
- 1. A monta o bucea, a căptuși cu o bucea. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM
etimologie:
- bucea DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.